Fărădelegea lui Călin – Comer


Pare și nu e.
Când persoana e decedată, bolnavă, imobilizată, incapabilă, rostul citării este inutil, dar când victimă, inculpat, parte, subiect… sunt zdravene, să le permiți să formuleze scris, însă și oral – știm ce înseamnă, că tot cu subsemnatul dai pe procesul-verbal – judecarea în lipsă, arată ca un fel de necum. Să vorbească unii despre tine și ție să nu-ți pese, dar nici celui ce te face să sughiți românește, denotă…. Lipsă de preocupare, lipsă de…. Al. 1 din gama citărilor Art. 353 se-mburică dintru început: are loc procesul doar dacă lumile sunt chemate în instanță ca la carte. Iar la prima înfățișare i se comunică două chestiuni: se poate constitui ca parte civilă; poate lipsi, condiționat, ca procedurile să se încadreze în uzanțele proceselor obișnuite, excepțiile fiind remarcate cu titlu general la Al. 2. Singurii cărora li se pune botniță și n-au drept de crâcnire (s-ar fi cuvenit totuși și-n cazul de față un set de exceptări prescrise) sunt militarii și deținuții. Al. 4 descrie exact ce opinasem: ,,Neprezentarea persoanei vătămate… nu împiedică judecarea cauzei…” Numai pentru situația în care este nevoie de aceasta să furnizeze judecătorului informații necesare se amână judecata. Al. 8 grijește de persoanele care trebuie să lipsească de la muncă, citația pentru termenul stabilit fiind emisă de completul învestit. Se mai spune despre procuror: că trebuie să participe obligatoriu.
Cum se alcătuiește completul? Așa cum este ,,… prevăzută de lege…” Când se reconfigurează? Doar când nu este posibil, cu toată regula că grupul conducător al ședințelor trebuie să rămână intact de la debutul judecății până la final. Mutarea, oricum ar fi și oricând, se oprește înainte de dezbatere. (Art. 354)
Excedentul…. Art. 355 explică modalitatea, pe scurt, judecărilor de urgență, vizând arestații preventiv sau cei înlănțuiți la domiciliu. Condamnarea în șapte zile. Lăsată în Al. 2 la dorințele judecătorului: ,,… mai scurte sau mai lungi.”
O imagine clară…. De parcă prezumția drepturilor depline ținea de incertitudine. Înaintea tuturor, dar secundară nevinovăției primordiale. Al. 1 reiterează astfel obligativitatea instituțiilor de a pune la dispoziție actele dosarului în orice moment al judecatei. Dar spus ca drept al actorilor principali ai procesului. Al. 2 doar înlesnește, deja deținutului, informații complete din dosar și contactarea avocatului. Discuția chestiunii existenței avocatului înainte de judecată o purtasem. La Al. 3 pare că nici urmă de protecția legală până la etapa aceasta, procedează doar la o îngăduință de un ,,… termen pentru angajarea unui avocat și pentru pregătirea apărării.” Vătămata și părțile sunt nevoite să aleagă într-o singură rundă, perioadă între ședințele instanței, avocatul și să pregătească apărarea. La următorul alineat, 4, se emite permisiunea încă unui termen, dacă aceiași protagoniști nu au angajat încă un avocat. Art. 356 se încheie în nota obișnuită, scurgerea timpului să curgă în limite rezonabile.
La Art. 357 se creionează rolul președintelui de complet: el decide asupra cererilor înaintate de procuror, victimă și părți; el dă verde sau nu întrebărilor formulate de cei din urmă, mai întâi consultând membrii completului; dispune după voie de oricine este prezent în sala de ședințe.
În acest sens anunță procesul pus pe rol, funcție de înscrierea pe ordinea zilei respective. Tot aici se caută o soluție pentru persoanele implicate în proces, dar necitate. Au voie să asiste la judecare, însă după ce au fost legitimate de președinte. (Art. 358)

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share