Fărădelegea lui Călin – V>ță WC


Considerente. Ce fac, chiar în favoarea altora, mă privește, îmi aparține.
Fiind dezvăluit micul secret al principiilor ghidante, propun o scurtă trecere în revistă a unui șir de cuvinte. Din Art. 113. ,,Atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege referitoare la statutul de martor amenințat sau vulnerabil ori pentru protecția vieții private sau a demnității…” Înaintea și-napoia lor stau un antet rezumativ și o continuare. Antetul ,,Protecția persoanei vătămate și a părții civile”. Judecând cu ceea ce se numește minte limpede, constatăm o imprecizie, incongruența particulelor martor și vătămat. Fără decriptări cu chei terminologice potrivite. Nu ține o astfel de combatere. Urmarea citatului din Al. 1 revine la matca antetică, însă, la fel ,,,nu se pupă” personajele. Cu încă un pas înainte, constat o neglijență totală în conținut, un dor de-a pune vorbă lângă vorbă. Vulnerabil devii din prima clipă în care, știut ori neștiut, ai legături cu persoana care a produs răul sau victima, iar amenințat te pune cu atât mai mult în situația de a fi pasibil de neplăceri. În aceleași roluri se găsesc celelalte două specificații egalizate: viața personală și demnitatea. Păi, una făr’ de cealaltă fac din om un animal. Sunt inseparabile și…. Un lucru frapant, dar nu cer încuviințare, pot rămâne singur cu părerea, desfacerea a ceea ce se cheamă trai în părți distincte, impunându-se un set de acțiuni doar pentru una dintre ele. Viață socială, militară, instituțională…. A rumânului și numai a lui. Fu mostra…. În fine, expresii pentru o anumită tipologie, categorie…. Al. 2 înșiră, de la copii, până la cei ce ,,… au suferit un prejudiciu considerabil…” Serie lungă, 11. Al. 3 face abstracție de problema cea mai importantă, că acelui ce i se aduce la cunoștință cam ce înseamnă o astfel de postură nu i se poate imputa înțelegerea brumei de instrucțiuni (orbi, muți, surzi, cu alte soiuri de dizabilități, străini…). Nicăieri pe parcursul articolului nu se specifică. Zice Al. 3 că trebuie consemnat în scris, că victima poate refuza ajutorul, dar nimic despre pricepere. Al. 4 și 5 depășesc, din nou, cadrul expresiei-conspect, trimițând biata vătămătură la aceleași audieri, reaudieri sau nu, fiindcă organul… hotărăște ce și cum, unul pentru persoana vizată, celălalt pentru încă cineva de însoțire. Al. 6 încearcă…. Totuși, cred, absurd. De pe la 107 nu scapă nimeni de identificare și nici nu vreau să mă gândesc că se uzează de aflarea vârstei băbește. Auzi, neamule, aci: ,,Ori de câte ori organul judiciar nu poate stabili vârsta persoanei vătămate și există motive pentru a se considera că aceasta este minor, persoana vătămată va fi prezumată a fi minor.” Nu a auzit nimeni de el, nu îl știe nimeni, nu există…?
Chiar și acelora cu țară de rezidență zero li se duce buhul, numai judiciarii români includ această variantă a inșilor de neunde. Martori. Iată-ne în faza umanoizilor gata să-și dea cuvintele în sprijinul victimei și în defavoarea făptașului. Presupus. Titulatura o poate căpăta oricine ,,… are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probă în cauza penală.” Sper că s-a lămurit tot poporul despre viabilitatea ei, altfel nici martorul nu poate fi ceea ce este, nici dovezile folositoare. De aceea, la următorul alineat, 2, Art. 114, se vrea de la martor a se prezenta când i se face chemarea, să jure după uzanțele instanței și, mai presus de orice, să spună adevărul. Aici se găsește și ierarhizarea tuturor celor ce nu-s victime și infractori, martorul în frunte, ceilalți, expert, avocat, mediator, reprezentant al părților… pe locul secund. Pe lista principală au loc și cei ce au întocmit procese verbale pe nave, ori alte autorități competente ce au constatat neregulile.

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share