De-ai noștri! – Teodor G. Baciu – O viață aleasă (6)

CAP. XI
OMUL PREOCUPĂRILOR

Și dacă ziua mergeai în excursii, făceai plimbări prin vie sau pe moșie, timpul liber ți-l ocupa boierul Menelaș Chircu citind un capitol din cutare sau cutare carte.
Săptămânal trecea pe la librărie să vadă ce este mai nou să cumpere.
Când la Zăplazi, Vâlcele sau în oraș se întâlneau mai mulți prieteni, seara avea loc o adevărată ședință literară. Unul făcea un rezumat al unei cărți citite — recent apărută —, altul povestea o piesă jucată undeva, altul recita o poezie frumoasă, altul spunea o epigramă, două, altul făcea o critică literară, altul povestea o excursie inimoasă, altul vorbea despre o expoziție de undeva, iar când acest izvor se isprăvea, boierul Menelaș se îndrepta spre bibliotecă dacă era în oraș sau lua o carte din cele aduse special la Zăplazi sau Vâlcele și se făceau lecturi adecvate locului unde ne aflam.
Când eram la vie se citeau bucăți în care apărea toamna, la Vâlcele — câmpie —, bucăți unde vedeam câmpul. În oraș din toate. Așa se făceau lecturi din Ion Brătescu-Voinești; Topârceanu, Vlăhuță, Coșbuc, Caragiale, Delavrancea, Odobescu, Sandu Aldea, Simionescu, Oct. Goga și alții.
Nu puteai fi la vie să nu citește rapsodii de toamnă din Topârceanu:

,,A trecut întâi o boare
Pe deasupra viilor
Și-a suflat de prin ponoare
Puful păpădiilor”.

Nu puteai fi la câmp să nu citești din Odobescu sau Sandu Aldea. Pentru educația sa și pentru vremurile pe care le trăise boierul Menelaș Chircu, era contra moravurilor de azi și mai mult contra celor ce nu respectau pe mai marii lor.
Tuturor acestora le citea din bucata ,,Conu Alecu” de Brătescu-Voinești și se oprea insistent asupra frazei: ,,Buni băieți, ăștia din ziua de azi… deștepți… ori fi știind carte multă, dar nu știu să se poarte”. Totuși iubea tineretul și se simțea foarte bine în mijlocul acestora.
Omul acesta n’a știut ce poate fi răutatea, minciuna, risipa Era bunătatea personificată. Iată pe ce sprijin cele ce spun.
Dacă cineva era bolnav în oraș trimitea de 2—3 pe zi să întrebe ce face.
Dacă avea ceva bun pe masă, tăia în două și trimitea cuiva. Dacă era o sărbătoare a cuiva nu uita să-l felicite.
Dacă venea un țăran, îl întreba ce-i fac copii și nevasta.
Nimic nu-i scăpa. Foarte atent cu toată lumea și se interesa îndeaproape de toți, împăciuitor și binevoitor cu toți.

CAP. XII
PENTRU NEAMUL ȘI TARA ROMÂNEASCĂ

Cunoscut încă de timpuriu de oamenii mari ai țării din acea vreme, Menelaș Chircu este cerut să sprijine cu sufletul lui mare opera de înfăptuirea tuturor idealurilor pentru Neamul și Tara Românească.


Menelaș Chircu, senator

Prin calitățile sale deosebite curând a fost cunoscut și apreciat de Petrache Carp, Alexandru Marghiloman, Nicolae Filipescu și Menelaș Ghermani, al căror bun prieten a fost. A fost ales în două legislații deputat.
După scindarea partidului conservator, în anii premergători războiului cel mare din 1916, Menelaș Chircu s’a alăturat acelor oameni politici, care vedeau înfăptuindu-se o Românie Mare în hotarele ei firești. Trece alături de N. Filipescu.
Redăm mai jos o serie de scrisori din care se poate vedea marea prețuire pe care oamenii de o rară finețe ca Petrache Carp și Alex. Marghiloman o aveau pentru sufletul și personalitatea lui Menelaș Chircu.

23 Dec. 1904
Scumpul meu Domn Chircu,
La 4 Ianuarie ne întrunim la București pentru a regula toate, chestiunile electorale și pentru, a fixa definitiv linia noastră.
Trebuie să știm de pe acum ce se poate face prin județe. Vine mâine doctorul Blazian la Râmnic. Înainte de plecarea lui, vă puteți concerta, — puteți lua informațiuni despre situația liberărilor, — și veți ști ce hotărâri mai bune putem lua în comun. Orice combinație electorală se poate face, cu condițiunea care ți-o mai spuneam: candidații noștri să-și păstreze individualitatea și titulatura lor. Nu-ți ascund că, dacă liberalii sunt uniți, cu dânșii este mai corect să mergem.
Vă rog însă nu luați angajamente până nu ne înțelegem la centru.
Strâng mâna afectuos.

11 Ian. 1906
Scumpul meu Amic,
Dintru întâi toate mulțumirile mele cele mai cordiale pentru felicitațiunile Râmnicenilor. Te rog să le împărtășești amicilor noștri.
Nicu Fleva mi-a scris. Nu a venit la vot din spirit de partid, altfel venea să voteze contra D-lui Djuvara. Este o inimiciție personală și D. Fleva pretinde că are grave plângeri de făcut în contra D-lui Djuvara care, deși avea obligațiuni către tatăl D-sale, s’ar fi purtat în mod neomenos, fiind Ministru, cu D-sa.
Îți comunic acestea ca și D. Tătăranu să știe de ce v’a lipsit concursul amicului nostru.
Strâng afectuos mâna.
A. Marghiloman

Scumpul meu Amic.
Sper că vă ocupați serios de întrunirea de la 19 curent.
Trebuie să veniți numeroși la București. Este momentul venit de a încorda acțiunea noastră.
Strâng afectuos mâna.
A. Marghiloman

29 Dec. 1909
Scumpul meu Domn Chircu,
Liberalii ne dau în Buzău cel mai deplin concurs. Trebuie — ca să fie balanța egală — să faceți și Dvs. tot ce vă stă în putință la Râmnic în sprijinirea candidaturii lor.
Nicu Filipescu va scrie D-lui C. Filipescu la moșie și-i va atinge o vorbă și despre D-nu Murgășeanu. Nu mai puțin dacă’l vezi D-ta vorbește-i în numele meu. Dezbaterile adresei au fost bune de tot pentru noi.
Complimentele mele cele mai bune pentru tatăl D-tale.
Strâng afectuos mâna.
A. Marghiloman

23 Nov. 1913
Scumpul meu Amic.
Râmnicu Sărat nu a trimis o adeziune la alegerea D-lui Maiorescu. Blasian este în București chinuit cu operația nevestei lui.
Este de datoria D-tale să aduni pe amici și să transmiteți prin depeșă moțiunea Dv. de aprobare.
Strâng mâna.
A. Marghiloman

21 Aprilie 1907
Dragă Chircu,
Te rog să iei in mână reîntregirea partidului conservator din localitate. Pune-te în înțelegere cu Grădișteanu și dacă vei întâmpina greutăți raportează-mi aici.
A1 D-tale devotat.
P. P. Carp
P. S. Iataganul lasă-l în teacă.

Tzibănești 5 Mai 1907
Dragă Chircu,
Astăzi plec la București unde voi sta până Joi seara. Dacă poți, trimite pe un amic la București ca să dau lămuriri.
A1 D-tale devotat.
P. P. Carp
De o modestie rară acest om nu dorea și nu umbla după recompense. Tot ce lucra și cu tot ce a contribuit făcea cu totul dezinteresat. Făcea pentru mulțumirea lui.
O ușoară distincție un l’ar fi măgulit.
Pentru tot ce a făcut pe terenul românismului nu erau semne de distincție.
Pe drept a fost decorat cu ordinul ,,Steaua României” în gradul de Comandor, Bărbăție și Credință ș. a.
Distincția cea mai aleasă despre care nu mi-a vorbit nici odată este alegerea lui ca membru de onoare la Soc. ,,România Jună”.
Redăm diploma în facsimil.
Aceste diplome nu se dădeau decât în adevăr oamenilor aleși.

CAP. XIII
CASA DIN ORAȘUL R. SĂRAT

Casă boierească situată în centrul orașului pe Str. Carol. Porțile veșnic deschise. Deschise nevoiașilor, deschise celor ce voiau să fie găzduiți, deschise prietenilor, deschise tuturor celor ce voiau s’o cunoască.
Împodobită cu tot ce-i cusătură și țesătură românească, cu tot ce a găsit și a cumpărat de unde a văzut, lucruri de gust și specific românesc. Nu s’a dus la o expoziție de covoare să nu cum- pere cel mai autentic covor românesc. Nu s’a dus la o expoziție de mobilier să nu cumpere pe acela în care era sculptat cel mai frumos și original model românesc, nu s’a dus într’un sat unde costumul național era la înălțimea lui, să nu cumpere cea mai frumoasă cămașă, cea mai frumoasă ie, cea mai frumoasă stricătoare. Așa a reușit să aibă o colecție de costume naționale cu motive din toate regiunile țării.
Care casă din Râmnicul Sărat era asaltată cu bilețele și scrisori în preajma sau în ziua unei serbări cu caracter românesc, în ziua unei serate unde se cerea costum, în ziua când era o Chindie? Desigur, casa boierului Menelaș Chircu, care orânduise totul și prin înțelepciunea D-nei Chircu.
Nimeni nu era refuzat. Fie că scria soția vreunui ofițer, fie soția vreunui avocat, profesor sau altcineva, nu i se respingea cererea.


Colecția de costume naționale a D-nei Chircu

Așa de mult s’a dus vestea despre costumele ce le aveau că erau cereri și de prin București. Focșani. Buzău, etc. O frumoasă
colecție de bețe pe care sunt puse cele mai fine încrustări completează costumele, la care se adaogă apoi o serie de curele
țintuite unde țăranul și-a pus toată arta. Așadar dacă cineva vrea să vadă un costum național frumos din orice regiune a țării, venea aci, vrea să vadă un covor frumos cu cele mai autentice motive venea aci, vrea să vadă țesături alese, o pictură frumoasă venea tot aci.


Câteva bețe din colecția M. Chircu

Când Liceului Industrial de fete din R. Sărat i s’a cerut să lucreze ceva pentru concursul de obiecte ce se făcea în vederea expunerii lor la expoziția internațională din Paris — 1937 — modelele cusăturilor românești au fost alese din bazarul D-nei Chircu. Au fost așa de autentice că au ajuns la expoziție. Le-am văzut personal. Cu alte cuvinte, casa boierului era un bazar, era o expoziție, era o casă în care te lovea de la intrare specificul vieții românești, și tot ce-i artă românească vedeai aci.
În casă respirai deci un aer de patriarhal românism îmbinat cu bunătatea și blândețea sufletului nobil al boierului Menelaș Chircu.

Iată câteva fragmente din unele scrisori adresate de D-l G. Lungulescu, ziarist:

17. I. 927.
Iubite Domnule Chircu,
Vă mulțumesc din nou pentru afecțiunea prețioasă ce-mi păstrați și vă asigur că în frământarea zilnică și necontenită prin care trec, amintirea sufletului Dvs. și a marii opere românești ce îndepliniți este un puternic stimulent pentru modesta mea muncă. Că rog deci să-mi comunicați ziua când trebuie să viu și să-mi sugerați ideea conferinței pe care trebuie s’o țin. (Era vorba pro¬babil de o conferință de unde se mai puteau strânge ceva fonduri pentru statuia lui Vlahuță).
Al Dvs. devotat
G. Lungulescu

Iubite Domnule Chircu,
Aș fi vrut iubite Domnule Chircu, să stau cât de puțin în preajma D-tale și în atmosfera de patriarhal românism, pe care singur D-ta o mai poți menține cu tot farmecul ei evocativ și întreaga-i poezie de odinioară. Ar fi fost singura mea recreație, după anii de zbucium și de muncă pe care i-am avut neîntrerupt după războia. Pe lângă rara plăcere sufletească, ași fi dorit să cunosc eu însumi viața ca n povești de la via și crama Dos. — Nu oricui îi este dat să se bucure de atâta fericire.
Al D-tale devotat
G. Lungulescu

24 Oct. 930
Buc.
Mult stimate Domnule Chircu,
În trei rânduri am nădăjduit că trecând spre Moldova, să viu personal la R. Sărat pentru a vă mulțumi pentru rara și nobila Dvs. atențiune și a vă lăsa niște cărți asupra jocurilor românești.
Iar ca să nu fiu în situația de a nu le spune decât f. puțin din ceea ce știu și eu, am luat hotărârea să abuzez de nesfârșita matale bunătate și săi te rog să-mi trimiți câteva note asupra lui Vlahuță și Delavrancea, așa cum i-ai cunoscut mata, în casa matale.
Doresc să scriu două foiletoane la ,,Universul”, stabilind astfel și un fel de istoric simpatic al mișcării pentru păstrarea și reînvierea jocurilor noastre populare. Și aceasta pentru că toți ,,copiii” crescuți în jurul patriarhalei ,,crame”, au ajuns să se
socotească drept ,,inițiatori” ai acestei frumoase porniri de iubire către frumusețile și obiceiurile poporului nostru; iar nu ceea ce sunt, adică ,,continuatorii” ei. Așa cum vor apărea aceste amintiri, departe de a supăra pe cineva, vor constitui o pioasă aducere aminte față de sufletul înaintașilor, iar din parte-mi, va fi împlinirea unei slabe datorii de recunoștință și admirație față de sufletul d-tale uimitor de frumos și de jertfele mari și neîntrerupte pe care le-ați făcut Dvs. în această direcție.
Te rog să-mi ierți iubite Domnule Chircu aceste mărturisiri. Dar este atât de mare contrastul între nesimțirea vremurilor actuale și frumusețea de suflet pe care am putut-o cunoaște la D-ta și la D-na Chircu, încât, dacă Dumnezeu îmi va ajuta să sfârșesc lucrările pentru care mă zbat acum, voi lăsa prin ele amintirea unui mare român și-a unui pasionat iubitor al tradiției românești — care ești D-ta și scumpa D-tale soție.
Aceiași afecțiune v’o păstrează întreaga noastră familie, care știe că prin Dvs. se păstrează sufletul boierimii noastre de altă dată.
Toată dragostea și admirația
G. Lungulescu

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share