Cotețul cu metafore – Tristețe…

Tristeţe…

Ce tristă-i lumea
Când aripi cad din cer!
Ce tristă-i ziua
Când oameni tineri pier!

Ce lungă-i clipa
De-amară despărţire
Şi scurtă-i viaţa,
A pleoapelor clipire!

Deşertăciune-i totul,
Şi lacrimi… şi suspine,
Şi ce mai este omul,
Atunci când moartea vine?

Şi ce rămâne dintr-un vis
De aripă într-un ungher de suflet
Atunci când cade în abis?
Rămâne pământescul umblet…

Rămân topite aripi de Icar
Zvâcnind de viaţă şi dorinţe
Crescând neîncetat… şi iar… şi iar
Peste dureri şi suferinţe!

Căci din căderi şi zboruri frânte
Renasc lăstarii dorului de zbor,
Ce imnul vieţii vor să-i cânte
Acelui ce va fi mereu nemuritor!

24.11.2014
Dedicată victimelor accidentului aviatic de la Sibiu. RESPECT!

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share