Cenaclul Alexandru Sihleanu – 9 noiembrie 2019


ESTE O DATORIE DE ONOARE SĂ NE CUNOAȘTEM ISTORIA ADEVĂRATĂ A NEAMULUI NOSTRU

​Sâmbătă, 09 octombrie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, la cafeaua literară, cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, versuri Matincă Costea, muzică Manea Agheană, interpretare, voce și chitară, a continuat cu Mulți ani trăiască celor doi Mihai, dnii Constantinescu și Doina, (08 noiembrie „Soborul Sf. Mihail și Gavriil”), muzică populară Rău mă dor ochii, mă dor, Rugă pentru părinți (Adrian Păunescu și Ștefan Hrușcă). A urmat un moment epigramistic in memoriam Matincă Costea:
​„(Botez cerut cu apă caldă) Când e-n sfânta scăldătoare/ Sărmănelul băiețel,/ Nu uitați să-i puneți sare,/ Bulion și pătrunjel! (Motorizare) Am probleme la picioare,/ Când încerc să fac mișcare/ Spune, doctore, nu poți/ Gleznei mele să-i pui roți? (Remediu) -Pe trup am doctore, eczemă,/ Să-mi dai ce știi că e mai bun!/ – Păi, nu-i nevoie de vreo cremă,/ Doar apă caldă și săpun! (Actriței Doina Ghițescu) E un gigant în comedie!/ Păi, cine ar mai fi ca ea,/ Să o întreacă-n terezie?/ Păi, are suta și ceva! (Împărtășanie) Eu m-aș griji, c-așa e bine,/ Din rodul ce-l oferă vița,/ Dar popa-l ține pentru sine/ Iar mie-mi dă… cu lingurița!” (Laurențiu Turcu, lectura Vasile Ghinea)
​„(Municipiului Râmnicului Sărat, după o descoperire) Ieri Orașul Fără Apă,/ Astăzi Râmnicu Sărat,/ Ridicându-se din groapă,/ Iese din anonimat. (Aceluiași, când „vestigiile” au fost acoperite) Pauza s-a terminat/ Pentru Râmnicu Sărat, Că oricum nu mai e chip/ Să mai iasă din nisip. (Unor epigramiști dintr-un oraș apropiat) De aia vă tot deplasați/ La râmnicenii sărați./ Încercați pe cât se pare,/ Să luați de la ei sare. (Matincă Costea – Presei buzoiene) Județul Buzău în presă/ E pân’ la Poșta Câlnău./ de la Buda la Vâlcele,/ Nici de bine, nici de rău. (Matincă Costea – Unui somnoros) Somnoros de când se știe,/ Ca pescar e mare domn./ Plin de mare bucurie,/ Ieri a pescuit un somn. (Ion Costin – Unui avar) Să-și mărească puțin zestrea,/ Căci avar ca el n-a fost,/ Anunță, spre știre vestea,/ Că-și dă duhul… contra cost. (Și un distih Șt. Ivanovici Terențiu 1933 – Pe mormântul unui academician) Aici zace-un scriitor/ Care-a fost nemuritor. (Și o odă – Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil) Străluciri din strălucire/ Și lumină din lumini,/ Fire mai presus de fire/ Din celestele grădini.// Taina tainelor din taine/ Și misterul din mister,/ Îmbrăcând din aur haine/ Pogorându-se din cer.// Astfel ei apar în lume/ Și privesc printre lumini,/ Nume mai presus de nume/ Și luminatori creștini.// Slavă mai presus de slavă,/ Tot pământul azi vă cântă/ Și vă-nalță-ntreaga lume/ Bucuria cea mai sfântă.// Preamăriți-i că din soare/ Astăzi ei au răsărit/ Și la neamurile toate,/ Pacea sfântă a vestit // Între Dunăre și mare,/ Între mare și Carpați,/ Se aude o chemare,/ Îngeri binecuvântați.// Unda Râmnicului curge/ Printre muguri și lumini,/ Zvon de cântec și culoare/ Din celestele grădini.// În parfum de crizanteme,/ Pe sub bolta de azur,/ Chipul blând al blândei toamne/ Prinde limpede contur// Până-n zarea-ndepărtată,/ Peste codri auriți./ Toți mărim cu bucurie/ Pe Arhanghelii Preasfinți.// Și când blânda adiere/ se strecoară ușor, tiptil./ Ție-ți înălțăm cântare,/ Viteazule Mihail.// Iată vine o dulce rază,/ Ca un zâmbet de copil,/ Cu cântarea ta de pace,/ Sfinte Arhanghele Gavriil.// Slavă mai presus de fire,/ Ceruri binecuvântate/ Pacea peste omenire/ Și pe Domnul lăudați.” (Mihai Constantinescu)
​„(Două epigrame de Tudor Mușatescu – Răspuns unuia care m-a atacat pe marginea schiței mele „Ciuși”) Din asta patru versuri tari,/ Eu fac o simplă constatare:/ Cum vine vorba de măgari,/ Tot dumneata ești cel mai tare. (Domnul Tudor) „Domnu’ Tudor”, la adică,/ Spune câte un ins pe stradă,/ Dar nu-s „domn” ca să se zică,/ Ci sunt „domn”, ca să se vadă! (O epigramă de Stelică Romanciuc – Alegeri prezidențiale) Avem la candidați pe liste/ De mă gândesc adeseori,/ Că s-ar putea să nu existe/ Atât de mulți alegători. Și două creații proprii: (Promisiuni electorale) Dacă ne votați pe noi,/ Dă norocul peste voi!/ Loc de muncă veți avea,/ Doar când porcu’ va zbura! (Unei asistente căreia îi spuneam „Albina” pentru că fiecare injecție era insuportabilă) Când eram și eu copil,/ Fugeam firav și umil,/ De acea doamnă, zisă „Albina”./ Seringa era pricina.” (Nicolae Constantinescu)
Un moment muzical cu invitatul special Manea Agheană și chitara sa, cu Anotimpuri (Mihai Constantinescu), Așa e viața, Copacul (Ștefan Hrușcă), Toamna (Azur), Roata vieții (Azur) care a însuflețit atmosfera.
Lectorul de serviciu, Mihai Doina, cu un material documentar LUPA CAPITOLINA. Exemplific: „Veche de peste 300 de ani, teoria originii latine a poporului român este predată metodic în învățământul de toate gradele și aparține Cancelariei Austriei, acuzând eronat Școala Ardeleană. Cancelaria Austriei, după invazia Ardealului de către Imperiul austro-ungar, pe la 1200, a lansat teoria latinității poporului român, schimbând chiar numele Ardealului cu Transsilvania (cu 2 s). Cine sunt și când au apărut maghiarii? Popor de păstori nomazi, stabiliți între Nipru și Don – 7 triburi sub conducerea lui Arpad – sunt obligați de pecenegi să se mute în Câmpia Panonică, după 8 secole de la războaiele daco-romane, la anii 896-900. De aici întreprind incursiuni în centrul și vestul Europei. În ultimul timp au apărut lucrări ale specialiștilor în domeniu care contestă această teorie. Izvoarele cele mai recente și studiile de paleogenetică realizate în Germania și Spania de către specialiști răstoarnă teoria romanizării Daciei și a descendenței romane a poporului român. Strămoșii noștri reali sunt traco-geto-dacii! Legenda spune că preoteasa Silvia, vestală, prin unire cu zeul Marte, naște doi semizei. Lupoaica legendară salvează pe cei doi prunci hrănindu-i. Ea îi hrănește pe sugari, nu cu lapte, ci cu înțelepciune zeiască de care vor avea nevoie viitorii întemeietori ai Romei antice, respectiv cu înțelepciunea conducătorilor de neamuri. Crescând, ei au devenit foarte puternici și neînfricați. Despre faptele lor fantastice ne-au parvenit doar… întemeierea Romei. Adevărații întemeietori ai Romei au adus un omagiu spiritualității care le-a dat puterea de a întemeia Roma antică. Lupoaica de pe Capitoliu este expresia plastică a acestui omagiu și este simbolul sacru al Romei. Lucrarea de artă își începe existența în jurul anului 600 î.Hr. Forma inițială a lupoaicei nu se cunoaște; forma cunoscută astăzi a fost turnată în bronz mai târziu, după 130 de ani, pe la anii 480-470 î.Hr., cu scopul de a înnobila locul de adunare al Administrației Bisericii Catolice, numit Comitum. După anul 295 î.Hr. lucrarea de artă devine obiect de adorație în forumul Roman și în piețele publice din orașele romane antice care serveau ca loc de adunare a obștii. Analizând perioada războaielor daco-romane avem surpriza să constatăm că stindardul lui Decebal este un cap de lup cu trup de dragon și cu pene pe gât și omoplați. Pe stindardul lui Traian nu se afla lupul sau lupoaica, deoarece lupul este simbol geto-dacic! Simbolul Romei a fost adoptat de la daci! Roma este urmașa Daciei! Indiciile furnizate de LUPA CAPITOLINA ne face să înțelegem că Romulus și Remus s-au hrănit din spiritualitatea traco-geto-dacă pentru a întemeia Roma antică….” Pe dl Mihai Doina îl cunoaștem ca un bun sculptor, (am realizat și un cerc de sculptură la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu), dar și un om receptiv la nou, un patriot, cu spirit de observație și meticulos, care realizează materiale documentare, demne de toată lauda, pe diverse teme istorice naționale care se reflectă și în spațiul Râmnicului Sărat. Felicitări!
Un alt moment deosebit cu invitatul special Manea Agheană și chitara sa, cu Dacă dragoste nu e, nimic nu e (Gheorghe Gheorghiu), Din prea mult sau prea puțin (Vasile Șeicaru), Cântă cucul bată-l vina spre încântarea asistenței.
„Procesul de formare a limbii române este un proces îndelungat. Limba română s-a format într-o perioadă îndelungată, iar populația dintre Nistru, Dunăre și Carpați a fost supusă la multe și foarte grele încercări. La formarea unei limbi concură foarte multe elemente pe care avem datoria să le respectăm, de care să ținem cont. Nu putem să trecem peste elementele care au constituit baza unor teorii străvechi, a unor dovezi arheologice, antropologice, lingvistice, susținute de marii noștri istorici, dar și oameni de cultură din cele mai vechi timpuri. Nu pot fi trecuți cu vederea cronicarii și prelații erudiți precum Varlaam, Simion Ștefan, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Emanoil Vasiliu, Grigore Brâncuș. Nu putem susține o teorie asemeni purismului latin din sec. al XVIII-lea sau a oricărui purism cum afișează unii astăzi în mod complet eronat și tendențios. Demersul dlui lector de azi Mihai Doina este salutar, este bine să ne adresăm întrebări cu privire la istoria națională, dar când susținem anumite teorii se impune să fim foarte bine documentați, foarte bine informați.” (Mihai Constantinescu)
„Materialul prezentat azi este interesant deoarece ne reamintește o filă de istorie. Și dacă suntem români adevărați, nu trebuie să ne uităm istoria, dar să o păstrăm vie, așa cum este, fără să îi aducem modificări după anumite speculații. Felicitări! (Domnului Doina) De lupoaica cu renume,/ Hrănind pui’ cu înțelepciune,/ Domnu’ Doina azi ne zici,/ Dar fără lapte îs subnutriți!” (Nicolae Constantinescu)
„Pot să spun sincer că mă bucur de prezența dlui Manea Agheană care ne încântă și ne trezește la viață în recitalul de bună calitate susținut în cadrul Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, pentru care am numai cuvinte frumoase la adresa lui. Doresc să continue acest „turneu” râmnicean în fața unei asistențe interesată de prezența muzicală în cadrul Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”. Dl lector, pe care îl apreciez din toate punctele de vedere, fiind o prezență plăcută, care merită să fie să fie ascultată, în activitatea dânsului de „documentarist”. Dl Mihai Doina ne-a prezentat niște adevăruri istorice. Este important să știi din ce izvor ne hrănim spiritul traco-get, dar este la fel de important să știi și obiectivul viitor, deoarece și viitorul este tot istorie care trebuie să fie onorat.” (Adrian Câmpeanu)
„Sunt foarte bucuroasă că am venit astăzi aici și apreciez materialul prezentat de dl Doina, care este foarte documentat și argumentat, pentru că nu am învățat o istorie adevărată a României. Fiind din Ardeal nu am știut când au venit ungurii și nici de unde au venit. Azi am aflat un adevăr. Apreciez materialul și activitatea muzicală a dlui Agheană care ne delectează. Îi dorim multă sănătate.” (Ana Sterescu)
„Am toată aprecierea față de participanții la ședințele Cenaclului „Alexandru Sihleanu” Am auzit de-a lungul vremii creații literare valoroase și cred că sunt în asentimentul tuturor că fiecare a avut câte ceva de învățat. Informațiile istorice audiate azi aici din materialul prezentat de dl Doina sunt bine venite cât și epigramele pe care le-am audiat, dar menționez că materialul prezentat nu este literar, nu este creație proprie, ci este un material documentar, conturat cu ajutorul unor scrieri, menționate de lector.” (Aneta Pioară-Țîru)
„Admir efortul dlui Doina pentru istoricul pe care l-am auzit. Ședința a fost frumoasă, cu doi sărbătoriți Mihai. Ședința a continuat cu epigrame, care au făcut ca acestă ședință să fie plăcută. O atmosferă plăcută și prin contribuția muzicală a dlui Agheană.” (Valeria Popa)
„În istoria noastră a românilor, la fel ca și la alte popoare, s-a făcut trimitere la cosmos. Consider că este un lucru bun, lucrarea dlui Doina este un documentar bine venit. Felicitări!” (Dumitru Bardaș)
„Ședința Cenaclului „Alexandru Sihleanu” de astăzi mă bucură că s-a deschis cu același omagiu adus celui plecat de curând dintre noi, dl Matincă Costea. Binevenită a fost tema adusă în dezbatere de lectorul de serviciu și anume documentarea pe scurt asupra originii poporului român și a limbii române. Lectorul de serviciu a venit cu citate din Constantin C. Giurescu, o autoritate în materie de istorie. Pe lângă aceste informații, lectorul de astăzi este preocupat în general de istoria locală și nu de puține ori ne-a prezentat în ședințele Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, chiar dacă nu era lector, informații despre personalități din istoria poporului român și mai ales din istoria orașului nostru, ex. col. Ioan Buzoianu. Apreciez materialul prezentat de dl Doina și îl felicit!” (Floarea Stănescu)
„Întotdeauna mi-a plăcut atmosfera literar-muzicală de la Cenaclul „Alexandru Sihleanu” și mai ales însuflețirea cu care este susținută. Medalionul muzical de astăzi s-a prezentat cu o tematică diversă, atât prin cântece patriotice, cât și cântece de iubire. În privința lectorului de serviciu de astăzi îmi exprim aprecierea și prețuirea pentru efortul făcut în tratarea unei teme vechi și controversate privind originea și latinitatea poporului român. De asemenea mulțumim pentru aducerea la cunoștință a oamenilor ce reprezintă o istorie eroică locală. În spiritul cinstirii eroilor neamului, dl Doina ne-a amintit despre ființarea la Râmnicu Sărat a subfilialei Cultul Eroilor. Cinste lectorului pentru prețuirea și prezentarea istoriei locale..” (Georgeta Iuga)
Ultimul cuvânt l-a avut muzica invitatului special Manea Agheană și chitara sa cu Verde înrourat (Mircea Rusu Band), Omul bun și pomul copt (Mircea Rusu Band), Așa-i românul, Noi suntem români (Nicolae Furdui Iancu). Cu sănătate și să ne revedem cu bine!
​Sâmbătă, 16 noiembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Georgeta Iuga. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share