Cenaclul Alexandru Sihleanu – 25 Iulie 2020


MUZICA ȘI POEZIA, ALĂTURI DE DRAGOSTE, SUNT CLIPELE MINUNATE ALE VIEȚII

Sâmbătă, 25 iulie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, la cafeaua literară, cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, versuri Matincă Costea, muzică Manea Agheană, interpretare, voce și chitară, invitatul special Manea Agheană, care a continuat cu „Să-mi cânți cobzar” compusă de compozitorul Eugen Seno Ionescu, interpretată la origine, de Ion Luican și „Din prea mult sau prea puțin”,(Vasile Șeicaru) și… aplauze pentru interpretare și atmosferă.
A urmat un moment epigramistic in memoriam Matincă Costea.
„(Contradicții) Pe Dumnezeu nu l-a văzut/ Căci plin i-a fost lui sacu’./ De multe ori îns-a tăcut,/ Când l-a văzut… pe dracu. (Lui Manea Agheană) La „Cenaclul râmnicean”/ Astăzi Manea lui Agheană/ Dă dovadă că-i boldean/ Și prezintă… epigramă. (Unui înfumurat) Și-a dorit el pe cai mari,/ Dar a luat și multe țepe./ S-a lăsat de armăsari,/ Herghelie acum… cu iepe. (Fotbalul românesc) În campionatul nostru fotbaliști/ Cu probleme la picioare./ Fanii lor sunt tot mai triști./ Luați au fost… pentru culoare. (Doamnelor din cană și pahar) La o ceașcă de cafea,/ Știrile de la ziar./ Să nu fie ziua grea,/ O „Duduie”… la pahar.” (Dumitru Hangu)
„(Vorbe, în amintirea regretatului Matincă Costea) A mai plecat un suflet,/ A mai căzut o stea./ Îs pașii muți pe urme,/ Pe unde el trecea// A mai plecat un om/ Și a luat cu sine/ Tolba cu zâmbet blând/ Și maniere fine.// A mai plecat un înțelept/ Lăsând loc în cenaclu/ De vorbe și respect,/ Momentul este sacru.// A mai plecat din urbe/ Un talent mult stimat,/ A mai plecat la ceruri/ Un râmnicean sărac.” (Aneta Țâru Pioară)
A continuat lectorul de serviciu Manea Agheană (căruia i-am serbat, azi, ziua de naștere, 28 iulie) cu o poezie… epitaf: (Un adio prematur) „Parcă aș mai sta un pic…/ E prea devreme/ Și așa pământu-i plin de morți/ Și geme…!// Încă n-am terminat/ Ce-am început de mult./ Nu știu, ori timpul n-a ținut cu mine,/ Ori eu degeaba m-am zbătut// Aș vrea să vă salut pe toți prieteni./ Mi-ați fost alături la bine și la rău./ Vă las acum, nu știu unde-o s-ajung/ Oricum în față mi-a apărut un hău.// Vă las cu bine în lumea asta tristă./ Plec fericit c-ați fost cu mine./ Să nu cumva să prind pe vreunul cu batista!/ În viață mult noroc prieteni și…s-auzim de bine!”, câteva… cugetări: „Ce este viața… Te naști în durerile altora și mori în durerile tale.” „Pădurile… Nici „Muma pădurii” nu le mai salvează! ” și un grupaj de epigrame: (Covid 19) „Of, covidul ăsta, nene,/ Nu-ți dă timp, nu-ți dă nici vreme./ De tușești într-o cantină/ Te trezești în carantină.” (Unui transsexual) „Că schimb sexul/ Și ce dacă…/ Taie doctoral cu flexul,/ Mă duc bou și mă-ntorc vacă!” (Alcool-efect) „Când bei frate-un vinișor/ Faci dragoste mai ușor,/ Dar când bei țuică de prună,/ Orice babă-ți pare bună!” (Preferință) „Sunt atâția munți în țară,/ Sunt și dealuri câteva./ Îți spun, fată bălăioară,/ Tot pe tine m-aș urca!” (Inexplicabil) „A ajuns omul să vadă/ Crăciunul fără zăpadă,/ Paștele fără-nviere./ Asta e… sfârșitul, vere!” (Soției mele) „Nevestica mea cea dragă,/ Noi ne potrivim cu foc./ Eu miros a busuioacă,/ Tu miroși a busuioc.” (Soției mele) „Am scăpat de cicăleală./ Nu mai poate da din gură./ Vă spun că nu-i păcăleală./ Are masca pe figură.” (Reclamă) „Cea mai bună băutură/ Este apa de izvor./ Eu, om bun peste măsură,/ V-o las vouă, tuturor.” Este la început de drum. Sensibilitate, spirit de observație într-un stil simplu, accesibil. Un talent latent. Multe epigrame sunt bune. Atenție la titluri, cui se adresează. Îi doresc mulți ani, cu sănătate și multe bucurii alături de cei dragi! Putere de muncă să-și realizeze visele.
„Prietenul Manea Agheană, maestrul, este o comoară a Cenaclului „Alexandru Sihleanu”. Cine îl ascultă prima dată cântând, dorește să îl asculte din nou la ședințele cenaclului, la întâlnirile Asociației locale Cultul Eroilor, precum și la întâlnirile cu tinerii din cercurile școlare. Unde este prezent prietenul Agheană acolo este prezentă și buna dispoziție, iar valoarea artistică a activităților crește. În fiecare sâmbătă fam. Agheană circulă pe traseul Boldu – Râmnicu Sărat (Centrul Cultural) – Boldu, dar știm toți că maestrul are interdicție de la medici să facă efort și să cânte. Azi ne bucurăm de talentul și pasiunea lectorului pentru cultură, pentru muzică, pentru sfântul grai al neamului și pentru comorile literaturii populare exprimate și prin epigrame în care se ironizează moravurile colectivității, ori ale individului, cu scopul de a le corecta în stil umoristic. Oamenii de știință susțin că specia umană asociază umorul cu ironia. Ironia a fost este și va fi un secret al umorului și al râsului. Apar mereu întrebări cum ar fi: „De ce unii oameni au umor, iar alții nu? De ce unii oameni se prăpădesc de râs, iar alții nu?” Cu toții ar trebui să râdem mai mult, căci râsul aduce beneficii sănătății. Ființele care au simțul umorului rafinat, sunt capabile să râdă, nu numai de alții, dar și de ele însele, evitând desigur comicul grosier. Oamenii care râd mai des sunt mai sănătoși și trăiesc mai mult. Râsul protejează inima, ne menține mai tineri, are efect analgezic. Organismul se regenerează mai repede și imunitatea este mai bună. Atenție: râsul ajută să îți menții silueta, stimulează musculatura abdomenului, ne face mai activi și mai fericiți. Persoanele care râd mai des au succes în viață, în tot ceea ce fac și sunt mai energice. Pentru lectorul de azi propun să nu fim prea exigenți. Lectorul este la început de călătorie prin lumea literaturii. Orice călătorie începe cu primul pas. Întrevăd că în timpul care urmează vor veni și alte încercări literare care să ilustreze în continuare spiritualitatea românească, iar autorul va ocupa un locșor lângă gloriile scriitoricești românești. Felicitări, domnule Manea, pentru ce ne-ați prezentat azi și vă urez cale liberă și pe drumul literaturii! Vă urez la mulți ani și cu fericire multă, pentru ziua de 28 iulie! Porunca mea este: VIAȚĂ LUNGĂ! Pentru aducere aminte vă înmânez din partea cenacliștilor felicitare istorică! Sănătate și fericire la toți membrii familiei!” (Mihai Doina)
„Bine ne-am regăsit! Îmi era dor de dvs. Felicitări pentru epigrame, dle Agheană! Multe epigrame sunt foarte bune. Eu, știind că ești lector de serviciu am scris câteva epigrame, pe care le-am numit generic „epigrame în vreme de pandemie” (Constatare) „Mă uit la unii dimprejur/ Și nu cred că am anticipat./ Nu le-am găsit niciun cusur,/ Doar că nu s-au vindecat.” (Cu mască) „Faci atâta tevatură/ Că ai masca pe figură./ Eu îți spun și ține minte/ Mască aveai și înainte.” (Darul nu se caută la dinți) „Un amic de la Verona/ Mi-a adus în dar „Corona”./ Acum, ca să tac din gură,/ Mi-a pus masca pe figură.” (Încercarea moarte n-are) „Te-ai plimbat prin țări străine/ Până și pe la Madrid/ Să găsești mai bună pâine,/ Dar te-ai ales cu „Covid”. (Cu masca scapi de multe necazuri) „Și-a pus masca pe figură,/ Nu pentru balul mascat./ Să nu intre musca-n gură/ Când l-apucă vreun căscat.” (Leac pentru suflet) „În această pandemie/ Ce ne dă bătăi de cap,/ Doar umorul, cum se știe,/ Este acum cel mai bun hap.” (Curaj pentru M. Agheană) „Mă mir c-acest individ,/ Nu se teme de Covid./ Scrie cu haz epigramă,/ Cred c-a dat iama prin cramă.” (Te reprofilezi, dacă poți) „Cum să cânți cu strigătură/ Când ai masca pe figură?/ Așa că scrii epigramă,/ Ca să fii băgat în seamă.” (Haz de necaz) „Am venit aici s-ascult/ Epigramă-n premieră/ Scrisă, pentru început,/ Pe un colț de noptieră.” (Împreună peste tot) „Acum îmi dau bine seama/ C-au dormit în pat de-a valma./ Cântecul cu epigrama,/ Dl Manea cu „Madama”. (Safta Leaută)
„Lectorul vine cu flori alese ale gândului și ale sufletului descoperidu-ne un creator sincer, simplu, spontan înrudit îndeaproape cu realizatorii de versuri populare. Metrica este simplă, necăutată. Observatorul nu uzează de vorbe mari pentru că faptul cotidian n-are nevoie de cuvinte deosebite, așa cum caută unii creatori. Creațiile sale se încadrează în tiparele literaturii populare amintind prin formele adoptate de strigăturile care creează buna dispoziție. Poeziile au o notă personal, purtând amprenta firii sale. Poeziile au o savoare și generează un umor sănătos înrudit cu hazul popular mai ales din lumea aceasta hâtră a satelor.” (Mihai Constantinescu)
„Doamnelor și domnilor, mă bucur că după un an de zile vă revăd. Regret că trec printr-o situație nu tocmai optimă cu sănătatea și n-am putut să fac un parastas lui Mircea Homescu. Vă relatez un fapt. În fiecare duminică, prin fața porții mele trece la biserică un bătrân surd. L-am întrebat: – De ce te duci la biserică dacă tot nu auzi? Mi-a răspuns: -Ca să știe diavolul de partea cui sunt și nu a lui. Și o epigramă. De treci codrii de aramă,/ Nu te costă niciun ban./ De treci pragul de la cramă/ Bei salariul pe un an. La mulți ani, Manea Agheană!” (George Anghel)
„Poemul „Un adio prematur” citit la cenaclul „Alexandru Sihleanu” reflectă drama existenţială a cantautorului Manea Agheană care trece printr-o grea încercare… Trăită cu o durere intimă bine ascunsă şi cu multă demnitate, această dramă face să se exteriorizeze puternicele sentimente care-l frământă pe autor. Este atâta iubire pentru semeni în acest poem, o puternică nevoie de comunicare cu alţii, profunda dorinţă de a-şi comunica altora propriile trăiri. Este nu doar o dramă unică, este drama fiecărui om ce se teme de implacabila moarte, mai ales în zilele noastre. Toţi ne regăsim în aceste versuri, căci mai vrem „puţin timp” să lăsăm ceva în urma noastră, să mai facem ceva pentru oameni… Totuşi, poetul nu se lamentează, acceptă moartea cu resemnare, sperând într-o întrupare viitoare mai fericită şi încheie poemul cu opimism. Epigramele create de dl Manea Agheană ilustrează spiritul său de observaţie, înclinarea artistică spre umor, catrenele fiind nişte oglinzi ale realităţii ce redau aspecte din viaţa socială, familială, politică, artistică. Ele au cele două versuri care realizează scenografia unei situaţii comice, criticând defecte, moravuri, obiceiuri, concepţii. Poanta finală stârneşte mereu râsul şi astfel, se realizează empatia autor, lector/auditor. Dacă epigrama poate schimba moravuri, atitudini, concepţii ea şi-a atins scopul. Mişcarea Mondială a Poeţilor are ca obiectiv, ca, prin texte poetice, să poată schimba lumea, să trăim într-o societate umanistă, mai bună. Cred că este posibil acest lucru, căci şi la noi, ca şi în Franţa, scriitorii s-au implicat în actul revoluţionar de la 1848 şi s-au produs schimbări sociale. Deci, îl încurajez pe dl Manea să scrie în continuare epigrame, mai ales că mulţi admiratori ai d-lui abia aşteaptă cartea ce i se va tipări în curând. Ca dar de suflet, pentru ziua d-lui de naştere, îi ofer cartea mea, scrisă în colaborare cu Virgil Dobrescu, Romanaţe/Romances – ediţie bilingvă, română-franceză, unde va găsi versuri care poate îl vor inspira să realizeze noi cântece care ne vor încânta sufletul. Îi urez „La mulţi ani!” şi sper că „timpul va avea răbdare” cu d-lui”. (Ecaterina Chifu)
„Odată cu reîntâlnirea noastră s-a dovedit că activitatea acestui organism cultural dă roade. În ultimii ani ne-a onorat la Cenaclul „Alexandru Sihleanu” Manea Agheană, dar în altă postură, aceea de interpret de muzică și instrumentist. Ceea ce a lecturat astăzi ne demonstrează, așa cum și d-lui a menționat, participarea la ședințele cenaclului i-a fost de folos. Faptul că a abordat, în versurile sale, „drama existențială” a noastră, a tuturor, ne-a demonstrate înclinația către o poezie bună, care prin exercițiu și insistență se va finisa. S-a mai vorbit astăzi despre umor și ironie, aspect ale vieții umane, care caracterizează epigrama și mi s-a părut bine venită explicația dlui Doina. Menționez că epigramele lecturate de dl Agheană au fost bine inspirate privind tema aleasă și vin cu o completare privind definiția epigramei. Consider că atunci când scriem epigramă să dăm titlul, cui o dedicăm, Pentru a ne ieși o epigramă corectă, titlul trebuie pus în cazul genitiv. Se știe, definiția epigramei cuprinde două părți: ironia și poanta. În încheiere felicitări din suflet lectorului și mă bucur că astăzi s-a prezentat în fața noastră într-o nouă postură de membru cu drepturi depline al Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” La mulți ani! La invitația dnei, toți participanții, în cor, i-au cântat „Mulți ani trăiască”. (Aneta Țâru Pioară)
„ Pentru prestația de astăzi, felicitări! La mulți ani și multă sănătate atât lui cât și la întreaga familie!” (Valeria Popa)
„(În dublă ipostază) Azi în dublă ipostază,/ Cu octavă și cu frază,/ Dezvoltând umorul fin,/ Cu un „Boldu” înțepi puțin! (Ai talent) Epigramă azi se scrie/ Cu muzica-n armonie/ Și îi spun, e evident,/ Maestre, ai talent!” (Nicolae Constantinescu)
„Felicitări și la mulți ani, dle Agheană! Mă bucur că azi a fost lector de serviciu demonstrând că este talentat și în ale scrisului, așa cum este ca interpret muzical. Mediul în care a venit l-a determinat, în parte, să reflecteze asupra a ceea ce a citit în cenaclu și să asocieze cu experiența sa de viață astfel să dea naștere unei viziuni proprii asupra vieții. Dl Agheană arată că pe lângă sensibilitate și spirit de observație are și umor, și se ridică prin asta deasupra greutăților zilnice. A dovedit că are unele epigrame foarte reușite. Îi doresc succes în continuare și îl așteptăm cu drag la cenaclu. La mulți ani!” (Georgeta Iuga)
„Mulțumesc colectivului Cenaclului „Alexandru Sihleanu” că oferă momente excepționale săptămânal, într-un decor fabulos, în prezența unei personalități marcante, Florica Cristoforeanu acompaniată de Manea Agheană pe care-l consider un interpret complet, care practic a creat astăzi un spectacol literar-artistic și referitor la creația literară este o activitate benefică spiritului sensibil pe care îl manifestă, și ca recomandare să creeze texte muzicale pe care să le prezinte în cadrul cenaclului când este așteptat cu deosebit interes și bucurie. Îi doresc sănătate și la mulți ani!” (Adrian Cîmpeanu)
„Mulțumesc că ne-am întâlnit după o absență de câteva luni. Se simțea nevoia să ne revedem. Transmit și eu la mulți ani dlui Agheană și putere e muncă. Toată aprecierea și respectul meu.” (Costică Drîstaru)
Sâmbătă, 01 august, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Vasile Ghinea. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share