Cenaclul Alexandru Sihleanu – 11 Martie 2017


ROMÂNIE, PLAI DE DOR, UNDE-S FIII TĂI?

​Sâmbătă, 11 martie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment, susţinut de Matincă Costea, pe un cuplet, „Sus, Costică!” de Matincă Costea, un monolog, „Scrisori de dragoste”, culegere şi creaţie şi micropamfletul „Ţara noastră”, culegere, penalizat cu aplauze. Demn de subliniat, Matincă Costea, pe lângă interpretare, culege şi creează momente vesele, spre deliciul auditorilor.
​A urmat lectorul de serviciu, Ecaterina Chifu, cu poezie. Dna prof. Ecaterina Chifu nu este la prima lectură. D-sa este autoare de cărţi de poezie, de proză, de cărţi de didactice. Astăzi a prezentat, în cele două grupaje, două genuri de creaţii. Primul grupaj reprezentând 16 „poeme într-un vers”, sunt de fapt aforisme, cărora le dă un titlu, ce se regăseşte în corpul aforismului. Cealaltă creaţie, reprezintă un poem, „România”, 41 de strofe, fiecare strofă, cu un laitmotiv generic, „Românie eşti”: „cerul albastru”, „minunea livezii înflorite”, „lanurile verzi aurii”, „aceste întinse podgorii”, „această fată frumoasă”, „acest izvor”, aceste curcubee”, „acest ciobănaş”, „aceste turle argintii”, „floarea de colţ” ş.a.m.d., căutând prin sensibilitate, tenacitate, patriotism, metaforă, definiţii lirice pentru titlu. Ex: ,,Şi…/ „pentru că toate/ trebuiau să poarte un nume”/ acestui ţinut dintre Mare,/ Munţii Carpaţi şi Dunăre/ i s-a spus România – adică/ Ţara celui mai fermecător roman/ în care fiecare Român adevărat/ înscrie o pagină de glorie,/ prin muncă şi dăruire,/ spre a fi demnă amintire,/ generaţiilor de generaţii,/ în veacul veacului. Amin!”.
​Invitatul special Manea Agheană şi chitara sa, a creat un moment muzical plăcut, deconectant şi nostalgic.
​„Am făcut cunoştinţă cu creaţia dnei Ecaterina Chifu, în proză, apreciată ca atare. Consider că autoarea ne-a oferit, astăzi, un alt gen, ne-am confruntat cu producţii rimate. Consider că autoarea ne-a oferit o poezie substanţială, cu multă încărcătură metaforică, reflectând subtilitate, sensibilitate, profunzime. În concluzie, o lectură plăcută, o poezie digerabilă ce merită o bilă albă.” (Matincă Costea)
​„Este pentru prima dată când fac cunoştinţă cu un astfel de poem plăcut, interesant, sensibil şi aşteptat, şi în alte ocazii.Toate au fost plăcute, interesante. M-am oprit la ,,Zbor luciferic” din poeme într-un vers. Eu ştiu că Lucifer a fost un drac celebru şi eu aş traduce în zbor drăcesc.” (Dumitru Hangu)
​„În primul rând aducem o mulţumire mare dlui Matincă, pentru că ne înseninează plăcut fiecare şedinţă a Cenaclului ,,Alexandru Sihleanu” şi constat că este mereu tânăr în producţiile d-lui literare. Ţin să mai aduc mulţumiri dlui Agheană care este un om deosebit şi un artist valoros. Ne înseninează şi d-lui şedinţa de cenaclu. Din producţia literară a dnei Chifu, care îmbrăţişează mai multe genuri literare, mi-au plăcut mult poemele într-un vers, după părerea mea haiku-uri româneşti. Am remarcat unul dintre ele, Înflorire: ,,Apare din infinit un dor nestins de ceva ce încă nu am trăit şi înflorim arzând.” (Valeria Popa)
​„Este a doua oară când am a face cu poezii doar de un vers. Prima dată mi s-a părut straniu, pentru că ştiam că poezia are cel puţin o strofă. Nu-mi închipuiam pe atunci, invitat ca artist la acea lansare de la Cislău, că există stiluri poetice atât de concise. Ele pot fi numite, mai curând, scurte reflecţii asemănătoare cugetărilor. Despre poemul ,,România” pot spune că reprezintă o viziune a dânsei, amplă, despre ce înseamnă locul în care ai gustat cu privirea măcar o dată ,,lanurile verzi aurii”, ,,ai ascultat susurul izvoarelor cristaline”. Este locul din suflet în care autoarea l-a cunoscut pe Eminescu.” (Sorin Călin)
​„Am ascultat astăzi o poezie deosebită, atât prin structura sa, cât şi prin tema sa. Poemele într-un vers sunt aforisme cărora autoarea le-a dat un titlu şi care surprind stări sau o realitate la un moment dat. Toate sunt pline de sensibilitate. Dintre ele am reţinut două: ,,Mereu vom pluti pe aripi de timp spre eternitate, iubind lumina dintâi”, al cărui titlu este ,,Eternitate” şi ,,Din spaţii astrale, vocea destinului,pecete pe suflet”, numit ,,Pecete pe suflet”. Privitor la cealaltă creaţie, poemul intitulat România, autoarea şi-a prezentat frumos creaţia, cu intonaţii, cu inflexiuni care au sensibilizat şi au captat atenţia audienței. Poemul în speţă este închinat României, este o definiţie complexă şi completă a României, în care a cuprins frumuseţi ale naturii, bogăţii ale solului şi subsolului, stările sufleteşti ale neamului, cerul, pământul, istoria neamului, toate sunt slăvite în acest poe, ,,Românie,/ eşti această fată frumoasă; Românie,/ eşti poiana cu căprioare; Românie,/ eşti visul de pace al neamului; Românie,/ eşti lauda pământului şi bucuria cerului”, și care m-au impresionat. Aşa cum dna spunea că este cunoscută mai bine ca prozatoare şi mai puţin ca poetă, dar nu este cunoscută numai ca scriitor, ci şi ca traducător în şi din limba franceză, şi ca autor de cărţi de uz didactic. Deasemeni este preocupată de cercetarea originii limbii române, participând la congresele de dacologie.” (Floarea Stănescu)
​„În primul rând, am remarcat talentul deosebit al celor doi domni, Matică Costea şi Manea Agheană, care permanent ne încântă cu evoluţiile d-lor, pe care îi felicit şi le doresc să le înzilească Dumnezeu obiceiul. Despre ceea ce am ascultat, în lectura dnei prof. Ecaterina Chifu, în primul rând am remarcat modestia şi sinceritatea autoarei. Este de o pertinenţă cuceritoare. Dna nu întâmplător şi-a ales aceste poezii şi acestea urmate de România. Această lectură s-ar compune din două secvenţe şi servesc unei singure idei, scoasă în evidenţă de însuşi numele ultimului poem. Remarc o interferenţă a stilurilor şi a creaţiilor, a speciilor şi a genurilor, şi acest lucru se vede. Mi-am adus aminte de Marin Sorescu, cu poezia Eminescu. Ca şi Sorescu, descompune un întreg arsenal şi ni le expune ca pe nişte diamante, pentru că există clipe mai frumoase decât orele, zilele, săptămânile mai frumoase decât anul. D-ei are o cunună de bijuterii care conţine esenţe bazate pe idei. Ex: Corabia vieţii – nemurirea, ideea de perenitate, Zăpezi de vise – efemeritatea, Zbor luciferic – iluzia, Lucifer – geniul, reîntregirea sferei, regenerarea, asemeni păsării Phoenix, Diamantele clipei – veşnicia, tăria de a rămâne, continuitatea, Planetele în univers – raportul om-univers, Aripi de iubire – dragostea, înflorire, drumul spre perfecţiune, Stalactite – profunzime, Dor de dor – menirea dorului, Meri cu zăpezi -perenitate. Mă refer la toate poemele, inclusiv ,,România”, care sunt poeme de largă respiraţie, definiţii ale patriei în sensul lui Zaharia Stancu sau Geo Bogza. E o poezie elegantă, fino-artizanală şi diversă. Remarc la poemul ,,România” repetiţia, uneori obsesivă, ca un laitmotiv. Dna ne-a oferit un model de creaţie, de hărnicie, dar şi de talent.” (Mihai Constantinescu)
​„Lectorul de astăzi, dna prof. Ecaterina Chifu, ne-a prezentat două tipuri de creaţii literare şi anume poeme într-un vers, poezie mai rar întâlnită, mai ales dacă urmărim creaţia literară a scriitorilor buzoieni. Atât în poemele într-un vers, cât şi în poemul ,,România”, creaţia amplă, în care autoarea dă o definiţie uimitoare patriei, aducând în fiecare strofă elementele universului. În poemele pe care le-am audiat, într-un vers, am constatat că ideea generală, cât şi sentimentele trăite de autoare sunt profunde. Procedeele artistice se întâlnesc în mai toate poemele într-un vers, dovedindu-ne faptul că autoarea pe lângă talent literar este stăpână pe ample cunoştinţe de hermeneutică şi teoria literaturii, ceea ce face ca întreaga creaţie a dnei să aibă o valoare deosebită. În amplul poem ,,România” autoarea foloseşte ca procedeu artistic anafora, repetând la începutul fiecărei strofe cuvântul Românie. În acelaşi timp urmărind şi intonaţia, dar şi cuvântul Românie, observăm că în întregul poem întâlnim invocaţia. În foarte multe dintre versuri, poeta Ecaterina Chifu foloseşte sinecdoca şi metonimia, adică deseori înlocuieşte forma de plural prin forma de singular: (Românie este frumosul cântec al neamului meu sau Românie eşti gândirea creatoare a mii de Românii). Din inestimabilele comparaţii din această creaţie literară desprindem faptul că autoare a adus în faţa membrilor cenaclului mituri trecute şi prezente ale românismului. Sincere felicitări lectorului de astăzi şi succes.” (Aneta Pioară)
​„Am făcut o paralelă între cupletul ,,Ţara noastră” a dlui Matincă şi poemul ,,România” a lectorului de serviciu, din care a ieşit ,,Antiteza” – Pe corabia vieţii ne duci,/ Te întrebi încotro să apuci,/ E oare drumul spre pieire?/ Aripioare de iubire,/ Ori e zbor de Lucifer7 Înger rău căzut din cer?// Sau poate e dor de dor,/ A iubi nu e uşor!/ Dar să ştii nu e eres,/ E poemul într-un vers!” (Nicolae Constantinescu)
​„Aş vrea să mulţumesc domnilor care ne încântă în fiecare zi de cenaclu cu muzică şi cuplete, dl Matincă şi dl Agheană. Despre autoare aş vrea să spun că abia azi am descoperit-o cu adevărat, ca pe o persoană ce în poemele sale este deopotrivă poet, pictor şi muzician, realizând cu talent de bijutier, imagini artistice ale frumuseţilor patriei şi ale frumuseţilor spiritului românesc. O felicit pentru realizare şi îi doresc cât mai multe asemenea poeme.” (Georgeta Iuga)
​„Dl Matincă Costea este o persoană extrem de volubilă, prietenoasă, cu spirit critic, veselă şi bine dispune întotdeauna interlocutorii. În preajma D-sale nimeni nu se poate plictisi. Cupletele dlui Matincă sunt de o înaltă calitate, cu personaje culese din viaţa reală, zâmbetul şi buna dispoziţie sunt la ele acasă. Îl aşteptăm de fiecare dată, cu nerăbdare. Felicitări şi dlui Agheană care ne încântă cu melodiile înterpretate cu talent. Dna prof. Chifu este foarte talentată, scrie cu uşurinţă, mult şi bine, este o enciclopedie artistică, participă la multe evenimente culturale. Astăzi ne-a prezentat poeme într-un vers, unde foloseşte epitete, comparaţii de excepţie, metafore, ex: ,,apele timpului”, ,,corabia vieţii”, ,,zăpezi de vise”, ,,diamantele clipei”, ,,dor de eternitate”, ,,vise de iubire”… În poemul ,,România” mi-a plăcut minunea livezii înflorite, de unde se vede patriotismul. Nu am cuvinte să descriu acest fluviu miraculos şi molcom de imaginaţie. Poemul ,,România” este un poem pictural, unde a redat imaginea ţării, cu multiplele ei faţete, personificând România.” (Mioara Zaharia)
​Fiind ziua dnei Ana Sterescu, cinstita adunare i-a cântat, la unison, ,,Mulţi ani trăiască!”.
​Finalul a aparţinut invitatului special, Manea Agheană şi chitara sa, care a încântat, onorata adunare, cu muzică românească de colecţie.
Sâmbătă, 18 martie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Nicolae Constantinescu. Vă aşteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share