Cotețul cu metafore

Cai Ca iubirile pierdute pe dealul de lângă casă, precum coase nebătute fâșâind în iarba deasă… Ca iertările apuse clipocind

Tentative de sinucidere M-am sinucis de multe ori în mine însumi, sperând la una ce va fi definitivă, prin șoc

Sancțiune de partid Foaie verde de dudău, Tocmai văzui pe Bădălău, Un sufletist de felul său, L-a pedepsit partidul, rău!

Personaj Ministrul nostru de finanțe, Ce-ar trebui să dea speranțe, Vede într-una doar creanțe, Și peste tot, beligeranțe… Precum la

Iuda Nu am nimic, nimic să îți mai cer, Și nici ce alte vise să îți mai ofer, Tu știi

Iarba Iar bate vântul prin pustiuri fade ducând cu el parfum de nesfârșire spre locul unde luna mută cade într-un

Cumpănă Aud că domnul ăla, Cumpănașu, Și-a găsit și el acuma, nașu’! Căci bravul luptător pentru dreptate, A cam fost

Aiurea pe străzi M-am rătăcit pe străzi fără de vise, cu orizonturi aspre, tăiate în felii de mâna zilei ce-aproape

Vreme Vrem eroi de sacrificiu să ne scape viețile, să lupte numai din oficiu în toate diminețile… Vrem egali să

Spovedanie Doamne, m-am pierdut în deșertul orbilor de cenușă… Am băut din apa morților fără cruci și am plâns în

Reflex Eu, astăzi, am o vagă impresie Că mâine va fi o mare depresie Fiindcă nu mai ieșim la grătare

Oul O ultimă speranță se arată tremurătoare, albă, slabă și timidă, ca apa tulburată de o piatră, cu trup de

Înger În germenii de frică absolută stă pandemia de singurătate a unei lumi demult pierdută și fără niciun drept la

Înger și Demon În germenii de frică absolută stă pandemia de singurătate a unei lumi demult pierdută și fără niciun

Grătarul virtual Foaie verde foi de nuc Am aflat de pe Facebook Că unul, în mod bizar, S-a lăudat c-un

Dezolare Eu chiar nu pot să înțeleg defel De ce domnul Adrian Streinu-Cercel Nu s-a gândit la cei de șai’șcinci

Demon De monștri, lumea e sătulă, ar vrea programe de umor, iar bucuria, nu i-ar fi destulă dacă râsul nu

Carantină – Bună ziua, fă, Didină! Tot mai ești în carantină? Ieși oleacă pân` la poartă Să văz dacă nu

Zi cu soare (adaptare) Dup-atâta frig și ceață, Am văzut iar soarele. Parc-avem iar chef de viață Ne-ncălzim oscioarele! Încă