Propoziții pretențioase

Rar am luat calea bejaniei înainte vreme să se termine lucrarea. Și de nu aduceam vorba despre asemenea porniri descuiate

Cum faci la unii, merge și la alții. Poate…. Planuri. Să nu strici cei câțiva butuci de vie, să nu

Tratamentul expedierii din două cuvinte în trei mișcări de police lăsat în urmă. Fiindcă nici n-a fost mai mult. Ne-am

Prima impresie – țigani. Deși curtea nu dădea impresia. Băbuța avea alura și glasul specifice, mai puțin pronunțate decât ale

Râmnicul era înțesat de gropi. Ocolirile lor te puteau pune în posesia unui carnet de conducător de auto-vehicul, indiferent de

Axilei n-ai ce-i face, începe să asude, curge până la ultima picătură de lichid. Axioma după care lucram era aplicabilă

Și n-am făcut? Oho! Câte nu! Cuiul forjat prin înroșire cu aparatul de sudură, cu ciocanul de două kilograme la

Da’ nu mi-aș fi adus aminte…. Se pierduse complet. De la stăruitoarea iscodire chinuitoare ,,cum să ne fi chemat Tronaru

La țară doar n-o predomina mirosul de levănțică. Vacă, porc și populație aviară. În cartierul Țigarete – se numește altfel,

Pe-o vreme câinoasă, din erele perene ale schimbărilor trimestriale anuale, unde scurgerile olanelor se-nnoadă în lacrimă la buza cotului de

De la prietenii pleacă deseori pricinile cele mai neînțelese. Corecțiile amicale producând deseori nenumărate și ireparabile supărări. Tata era ,,meșter”

A mai fost un plus, o pretenție. În față să remediem o zonă ciugulită de vrăbii. La câte pomeni făcusem

Auzise, coborâse numai el știind cum și mi-a proptit scara sub picioare. Tata era în discuții cu propităreasa, cea cu

Tot dau târcoale Intercoop-ului. Cum să nu mă văd clopoțind sub bradul din Cantină? Tot așa, pe zăpadă, pe ger,

Cea mai grea povară-s familioanele fiecărui cuvânt. Să-ți apară neamul auresc și podoabele sale lexicale precum odinioară cuplurile părintești și

Aici am avut ocazia să dezvăluim și să acoperim parte din reclama ce ademenea odinioară părinții, frații, verii să se-adape

Nu dau bir cu fugiții și nici nu amăgesc cititorul cu povești neterminate. Da-mi fug mințile și le audiez în

Uneori cheltuielile neprevăzute îți taie elanul. Te apucă atonia și zaci câteva minute deznădăjduit. Cristi: ,,Venim și mâine!?” Între dezamăgire

Simplificate, prinse mai dihai. Lui tata îi plăcea să facă meserie. Considerent invocat de fiecare client, rar vreun necunoscător în

Și crezusem că avarul este contabilul, când colo fiul moștenise toate zecimalele după virgulă. Modul flegmatic al progeniturii m-a dezarmat.