Cartea zilelor noastre: O luptătoare


Avocată, jurnalistă, șef de cabinet. La generalu` Rădescu. Anticomunistă fermă. Arestată în două rânduri. Picată-n ghearele nesățioase ale lu` Nicolski. ”Omul șobolan”. Torționar sovietic distrugător de vieți și destine dincoace de Prut…
Adriana Georgescu (despre ea fiind vorba), tânără și puternică-n ideile sale neclintit liberale, rabdă anchete chinuitoare. Apoi procese staliniste și pușcăria nenorocită a bolșevismului autohton odios. Luptă să-și păstreze puterea minții cât mai neatinsă, chiar de trece totuși prin grele momente. Trupu-i, chinuri suportând, încât urme a păstrat pân-a decedat pe plaiuri străine acu` niște ani. Poate tocmai d-asta i-a surâs și norocul un pic, scăpând din infern. Reușind a scrie, în libertate, volumul* azi semnalat pe de-a-ntregu` meritat…
Monica Lovinescu i-a dat ajutor și încurajare. Prefațându-i tomu` sub pseudonim. A înțeles că trebuie neapărat. Pentru înțelegerea corectă a ceea ce-au fost P. C. R.-ul, Securitatea, Justiția sub Gheorghiu-Dej. Și ticăloșia-ncuibată-n români preaplecați…
Autoarea vădește condei iscusit. Relatează, diaristic parcă, fapte și-ntâmplări trăite, aflate, în neuitare fixate. Descrie personaje diverse foarte expresiv. Deloc subiectiv. Dialogurile abundă, echilibrat, inspirat, adecvat. Stilu`, zice cronicaru` pe o copertă, arătându-se ”însuflețit, casant, rapid și direct”. Narațiunea, vie, nesofisticată și necruțătoare. Atractivă mult și convingătoare. Ca și-n alte cazuri de felul acest`, cutremurătoare și revoltătoare. Parcă-i un roman c-o realitate, nu cu plăsmuiri, deși e-un jurnal. Scris cu iscusință și bună știință a slovei de soi…
Până-n pandemie, fost-am prezent și la lansarea sa piteșteană. Cu Blandiana și Hossu-Longin la prezidiu. Pe loc mi-a stârnit interesu` și, iată, citindu-l cu mare nesaț, așternui aste câteva rânduri datorate din plin. Căci e istorie, literatură, deopotrivă, cert de calitate. Spre umanitate-ndreptate cutezător și folositor. Cuvenindu-i-se Adrianei respect însutit. Pentru suferință, tărie, curaj și mărturia lăsată în urmă pe foi, cu talent evident. Despre ”dictatura roșie” dâmbovițeană la neferice debut…

Adrian SIMEANU

*Adriana Georgescu, La început a fost sfârșitul, Ed. HUMANITAS, 2019

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share