Cartea zilelor noastre: Justițiari, justițiabili…


Dintr-un tată procuror și-o mamă judecător a ieșit… un avocat. Care se dovedi totodatʼ și un harnic literat. Având izvor nesecat pentru tabletele sale însuși tribunalu`. Cu spețele lui felurite. Mustind de istorii neobișnuite. Meritând a fi lumii povestite. Întru luare-aminte, cu alte cuvinte…
Eliza Ene-Corbeanu o face de vreo câțiva ani. Mai întâi, în ziar. Apoi, într-un op*. Venind în contact cu varii destine, le-arată în pagini. Cu rău și cu bine. Scurt, pertinent, la obiect. Transformând eficient ce află pe la instanțe în atrăgător subiect. Uneori zguduitor, alteori plin de umor. Impresionant constant, că fiecare are-o soartă. Ce-l ține-n chingi neștiut. Și-l poartă ineluctabil spre neprevăzut…
Vădind curaj și, poate, bune intenții, încă tânăra Eliza s-a dedat și la condei. Pledoarii mutând în volum. Nu strictamente juridic. Subtil, însă nu pretențios. Ci succint și savuros. Neîndoios fructuos. Limpede și sugestiv. În secvențe. Aluziv. Când și când, malițios. Câteodată, dureros. La fix parcimonios. Că un ziarist croiește obiectiv, meticulos. Și convingător, ca apărător profesionist. Premise vădite ca doamna Ene-Corbeanu s-ajungă scriitor de soi în țară la noi. Finc-amestecă deja ingrediente potrivite epicului de succes: etică, drept. psihologie, politică, literatură. Realitate, imaginație. Portrete și dialoguri din zilele noastre. În mix nimerit, nu des întâlnit. O spune un jurist jurnalist, la slove neplictisit…

Adrian SIMEANU

*Eliza Ene-Corbeanu, Viața la Curte, Ed. RAO, 2018

Distribuie:
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share