Fărădelegea lui Călin – Ol!


Vânzoleală, trepădușie, termen-ologie.
Dacă s-a încumetat cineva vreodată să schimbe sistemul juridic acela a fost prigonit până la a deveni inutil. Gândiți-vă, nici pe timpul socialismului nu l-a clintit nimeni din temelia fundată hăt, la începuturile omenirii colective. A buzunărit și statul, și ,,beneficiarii”. Ba a luat și surplus. Și mai ia. Odată intrat, nu te mai scoate nimeni din tăvălugul… plăților: avocați, acte, administrare de probe, desfășurare de proces se remunerează. Ori stat, ori parte, banii intră în buzunarele făcătorilor de pace și dreptate. Împărțiți pe sectoare: minister de justiție, public, de resort. (Art. 272)
Își rup de la gură în Art. 273, se încredințează această sarcină organelor de urmărire sau instanțelor pentru a deconta transportul, întreținerea, locuirea momentană și alte cheltuieli. Că doar nu vin martorul, expertul și interpretul gratuit. De mai și muncesc, li se plătește același venit pe care le-ar fi încasat în acea perioadă. Când nu au calitatea de salariat, câștigă totuși ceva, vor primi o compensare. Poate fi corect, doar poate. Nu picăm aici de acord, ei sunt pentru diferențe între a avea contract de muncă sau nu, eu pentru un nomenclator cu prețuri fixe, boier, sărac, să primească la fel. Și-așa nu-s banii lor de acasă, fac parte din ,,… fondul cheltuielilor judiciare special alocat.” (Al. 5)
Vin veștile bune. Plătiți jumătate, ia acolo ceva pentru drumuri, timbre…. Fiindcă celelalte, avocați din oficiu și interpreții desemnați de însuși statul se retribuie de el. Avocatul personal, expert, probabil și… restul, care va să zică, de inculpat. O nimica toată. A, și dacă a fost și-nhăitat cu alții, împarte după cum a pus pe drumuri justiția. La ultimul alineat al Art. 274 se poate solidariza pentru plată cu partea responsabilă civilmente, dacă participă la repararea pagubei, va fi obligată și la cheltuielile judiciare. Toate acestea doar pentru cazul renunțării la cauză.
Drăcia dracului! Măsura măsurii sau plata plăților. Nici nu se putea altfel. În capul listei cu cei cărora li se încasează drepturile bănești pentru munca judiciară în cazul eșecului (doar așa se poate vedea acest șir de chitanțe când lucrurile se termină în coadă de pește) este așezată partea… vătămată. Cu câteva mici particularizări. Cazul achitării – pune banul jos dacă i se reține o culpă procesuală; cazul încetării procesului penal – retragerea plângerii prealabile sau când este introdusă tardiv; cazul cererii inculpatului de continuare a procesului (când se zărește lumina libertății…) – retragerea aceleiași plângeri, clasarea cazului sau achitarea inculpatului. Art. 275 nu scutește de plăți nici minorul parte vătămată, lui îi achită datoriile reprezentantul legal. Pentru cele trei cazuri prezentate scrie cecuri și inculpatul astfel: când este obligat la repararea prejudiciului, când există o cauză de nepedepsire, respectiv clasarea ori încetarea procesului penal. Sunt câteva semne de întrebare. Unul: nevinovăție înseamnă toate aceste încetări, și-atunci, de ce să plătească fostul inculpat? Situația căderii la înțelegere împarte cheltuielile între inculpat și vătămat. Plătește și partea civilă, și cea prevăzută în acordul de mediere, dar și statul când restituie cauza la parchet. Din următoarele alineate rețin doar persoana care renunță sau i s-au respins apelul, recursul, contestația ori cererea.
Cine cui plătește. Condamnatul, inculpatul căruia i s-a amânat aplicarea pedepsei, s-a renunțat la urmărire sau la aplicarea pedepsei, persoanei vătămate și părții civile – cheltuielile făcute de ele. Inculpatul – statului, pentru acțiunea civilă admisă în parte. Victima – inculpatului și părții civile, dacă este achitat inculpatul.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share