Scriitori de azi – Nina Beldie – Caligrafii stelare (3)


Ciclu de poeme pentru o iubire în asfințit

Luni

Azi celebrez
Frunzele Toamnei…
Pe cele în care, încă,
Pulsează prin vene subțiri
clorofila…
Azi celebrez verdele…
Cât încă, chiar de-a obosit,
Spune,
Mai spune
Despre o Primăvară ce va să fie,
Renăscând tulburări
De petală…

Azi celebrez frunzele Toamnei…
Mireasma lor, luată cu-mprumut
De la o iubire pe sfârșite…

Marți

Azi celebrez Uitarea,
că „dacă nu am uita,
Am înnebuni, maică!”
Spunea Bunica…
Celebrez uitarea
Cât încă știu
Că uit
și din negura-zbucium cețos
Se ivește ceva iertare,
Cât bobul de mac…
Și negura asta are
străfulgerări albastre,
petale de firavă floare
de nu-mă-uita…

Azi celebrez Uitarea și
Risipitele petale
de iertare-neuitare
Dintr-o iubire pe sfârșite…

Miercuri

… Azi celebrez Lacrima…
și ignor sprânceana ridicată,
ironia,
neînțelesul
celor care râd și râd!…
Răspund doar întrebării:
„Plângi?!”

… Azi celebrez Lacrima
pe care o ascund de adevăr…
Lacrima pentru iubiri, drumuri, frământări,
Trădări, alunecușuri, minciuni,
Toate, toate,
Prea-necuvenite…

… Azi celebrez Lacrima,
cea necuvenită,
Izvorând dintr-o iubire
Ce-și izvorăște
Sfârșitul…

Joi

Azi celebrez Răsăritul,
dăruirea-i de o nouă zi
și o numărătoare din raze,
să număr pașii spre tine…
„Câți mai sunt? Câți mai sunt
Pân’ aproape de sufletul lui?” –
Mă-ntreabă roiul de sori
Din grădina vecină…
… și eu rup petale de galben,
în jocul acela de demult:
… Mă iubește!
Nu mă iubește!…
Cu frigul dintr-un gând
Singur, singur,
Număr pași… Și numărătoarea
duce spre minus, spre minus…

Azi celebrez Răsăritul de mâine…
și caut în gând
cântec de leagăn
pentru un Dor
arzând crâmpeie
dintr-o iubire ce stă să apună…

Vineri

Azi celebrez Focul,
Cel ce arde frenetic în adâncul unei trăiri,
În bucuria unei iubiri
Și pe cel mocnit
Din durerea unei plecări…
Azi celebrez Roșul, cel
Pulsând într-o galaxie de inimi,
Unde locuiesc aleșii stelari,
Care încă mai scriu cuvânt de iubire,
Pentru eternități
Neștiut-efemere…
Azi celebrez Focul
și la ceas de seară,
când noaptea se-ngână cu ziua naivă,
furându-i din ore,
voi înălța rug și voi aprinde foc
din toate scrisele mele…
Și vei vedea, vei vedea,
Din depărtarea
Cea neștiută
În care te-ai furișat,
flăcările…

… Azi celebrez Roșul
Dintr-o iubire
Mocnind a sfârșit…

Sâmbătă

Azi celebrez Portocaliul
și Aura dăruită mie
de literele care-mi rostuiesc
Numele,
Amestecând pe paleta inimii,
Roșul cu galbenul,
Înflorind caleidoscop amețitor…
Și culorile se joacă,
se poticnesc uneori
de non-culori,
tulburându-mi trăirea,
bulversând clipele
din clepsidra severă
a Timpului iubirii mele…
… și aura mea capătă nuanțe
rătăcite…

Azi celebrez Portocaliul
și Aura unei iubiri
care-și macină
și-și împrăștie
în patru vânturi
ultimele clipe…

Duminică

Azi celebrez Duminica –
Punct la sfârșit
de zicere violet,
povestea unei săptămâni
hălăduind
să prindă clipa
care destramă
Și penița timpului
Scrie cu cerneală violet
Litere subțiri, rotunde, egale,
Caligrafiind o rugăminte
de demult:
Fii, mai fii, Duminica sufletului meu!
… și zilele devin curcubeu…
Azi celebrez Duminica
Sub Cerul-Icoană
La care mă rog de iertare
Pentru greșelile cu voie,
Făr’ de voie,
Dintr-o iubire
Conjugând
Verbele doar la trecut

… Punct.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share