Cotețul cu metafore – ONU-ța


ONU-ța

O văzui azi pe Olguța,
Cum se chinuia drăguța,
Să vorbească, să citească
În engleza… oltenească!

Nu oriunde, ci la ONU,
Care dă în lume tonu’…
Nu-ș’ ce-a zis și ce-a citit,
Că nici n-am mai urmărit…

De emoții ce-am avut,
Nici nu știu ce-a mai făcut
S-a umflat în piept mândria
Că trăiesc în România!

Un pic sunt nemulțumit
Fiindcă nu am auzit
Propunându-le și lor
Mărirea salariilor!

Să spună lumii întregi
Cum trăim ca niște regi,
Cu salarii majorate,
Dublate sau chiar triplate…

Fiindcă asta e ideea!
Nu mai suntem lumea a treia!
Cum era țara de lângă,
Rwanda, în partea stângă…

Aici am un pic de oftică:
Deși în ordine alfabetică,
Ne-au pus, fără maniere,
Lângă țări… bananiere!

Ne-o fi ăsta locu-n lume?
Precum steaua fără nume?
Și de-aia m-am întrebat
De ce noi n-am protestat?

Cum, bre, să pui România
Lui Brâncuși, Vlaicu și Vuia
Lângă o țară africană,
Ce trăiește din… savană?

O fi pentru că și noi și ei
Vânăm într-una niște… lei?
Sau fiindcă ONU ține la etică
Și respectă ordinea alfabetică?…

Asta să le fi zis olteanca!
Că o știm că-i merge fleanca…
Muică, ce m-aș fi mândrit
Că-s român bine plătit!

Eram tare mândru de mine
Până mă uitai mai bine,
Și văzui că mai în spate
Una îi… sufla, măi frate!

Îi sufla de zor discursul
Care schimbă lumii cursul!
Nu m-am prins care e rostul
Și m-am întrebat ca prostul:

Cum să-i sufli ca la școală,
Discursul ce-i scris pe coală
Pe care singură îl citești
Cu cuvinte englezești?

Tot mai cred că nu-i așa,
Că e doar părerea mea,
Și poate n-am văzut bine
Voi nu vă luați după mine!

Aș mai zice multe eu,
Cum am mai tot zis mereu,
Dar mi-e că vă plictisesc,
Mai mult dacă mă lungesc.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share