Cenaclul Alexandru Sihleanu – 25 Ianuarie 2020

SĂ NE IUBIN ISTORIA, SĂ NE PĂSTRĂM IDENTITATEA

Sâmbătă, 25 ianuarie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, la cafeaua literară, cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, versuri Matincă Costea, muzică Manea Agheană, interpretare, voce și chitară, invitatul special Manea Agheană, a continuat cu Treceți batalioane române Carpații (Nicolae Furdui Iancu) și Cântă cucul bată-l vina (Grigore Leșe), și… aplauze
A urmat un moment epigramistic in memoriam Matincă Costea.
„(Replică la epigrama dlui D. Hangu) Zici că din doi faci unul bun/ Amice, însă, vreau să-ți spun:/ Că unde-s doi puterea crește/ Și dușmanul nu sporește. Și câteva epigrame de Mihail Constantinescu: (Replică la epigrama dlui D. Hangu) Nu te mai osteni degeaba!/ Nu vezi un lucru care-ți scapă./ Ai uitat a cui nu-i treaba,/ De ce beau oile apa! (Unui producător de vinuri) Veniși cu ulcioru’ plin/ Și am crezut că e cu vin./ Însă, acu îți spun o vorbă:/ N-am nevoie să faci ciorbă! (Unui producător de vinuri-variantă) Te bucuri că din veștedele crengi/ Prind a zâmbi la soare iarăși muguri/ Și ca producător îți amintești/ Că vinul se mai face și din struguri.” (Nicolae Constantinescu)
Invitatul special Manea Agheană și chitara sa a continuat momentul în memoriam cu melodia Hai, hai, haidi, hai (Pe sub flori mă legănai) (Doru Stănculescu).
Un moment dedicat Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie 1859.
„24 ianuarie 2020, 161 ani de la Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859, i se apune și Mica Unire care de fapt a fost un pas mare către Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Alexandru Ioan Cuza amfitrionul unirii a reușit să unească cele două Principate Române, un vis de secole al românilor. Alexandru Ioan Cuza a fost după Ștefan cel Mare, cel mai iubit domnitor de către țărani, fapt pentru care a fost răsplătit cu respectul cuvenit, dar și versuri nemuritoare din creația populară a timpului său. Câteva versuri dintr-un vechi plugușor din perioada lui Alexandru Ioan Cuza, cules după Valea Râmnicului Sărat:
…/ Să vă povestesc un lucru/ Cum purtam eu singur jugu’/ Treceam dealuri, treceam văi/ Și pe bine și pe ploi// Eu c-un car cu boi plăvani,/ Mă duceam pân’ la Focșani,/ Drumul era-nghețat și bun/ Aduceam vin de Crăciun// Poposeam din han în han,/ Dormeam cu capu-n suman,/ Făceam chef și veselie/ Și uitam de datorie.// Un lucru mă stingherea,/ Nu aveam unde ara,/ Veni Cuza la domnie/ Și ne-a scăpat de robie.// Lua pământ de la grecani/ Și ne da pe la țărani./ Din moși împărătești/ Sunt ogoare țărănești.// Cuza ne-a făcut dreptate,/ Dumnezeu să-i facă parte/ Raiul să i-l lumineze/ Și mormântul să-i așeze.// De când Cuza s-a născut,/ Multe s-au mai petrecut./ Când eram mai mititel,/ Tata mă lua cu el,/ Cu el plugul învârteam,/ Cu boii pe câmp dormeam.// Când era la prânzu’ mare,/ Venea mama cu mâncare,/ Ne-așezam pe iarbă jos,/ Cum ne cânta frumos,/ De la grapă, de la plug/ Am crescut mare și lung.// Nu vezi anii cum se duc,/ Amintiri și timpu’ trece/ Și omul se tot petrece.” (Dumitru Hangu)
„Pentru a fi și noi în rând cu toată țara, care a sărbătorit ieri Ziua Unirii, vă rog să-mi permiteți o informare scurtă. O curiozitate… și o știre din arhivele vremii, evitată cu răutate de unii „istorici”: Hora Unirii a fost jucată prima dată la 5 februarie 1859, între moldoveni și munteni pe teritoriul județului Râmnicu Sărat, la Focșanii Munteni, – azi Râmnicu Sărat al nostru, la mai puțin de două săptămâni de la Unirea Principatelor, cu ocazia trecerii graniței – Milcovul – de către Alexandru Ioan Cuza în drumul său de la Iași la București. Focșanii – Focșa – era un sat desfășurat pe ambele maluri ale Milcovului. Partea din dreapta Milcovului, Focșanii Munteni a devenit reședință de județ și oraș de margine de țară, iar partea cealaltă – un cătun, s-a dezvoltat ulterior, după mai multe zeci de ani. Albia Milcovului s-a modificat în timp… Al. I. Cuza s-a născut la 20 martie 1820 – curând se vor împlini 200 de ani de atunci! El s-a născut la Huși, jud. Vaslui. La 11 ani este trimis la Paris să-și continue studiile (gimnaziale și liceale); acolo a avut colegi pe câțiva viitori colaboratori, între ei și Vasile Alecsandri. După absolvirea bacalaureatului se întoarce în țară și cere să fie primit în armată. În 1844 se căsătorește cu Elena Rosetti… La evenimentele din anul revoluționar 1848 Cuza a fost în primele rânduri. La 15 mai 1873, noaptea, la ora 1 ½, inima lui plină de eroism, dar obosită, încetează să mai bată. Aici descoperim încă o coincidență: Cuza a domnit 7 ani și a trăit în exil 7 ani. Însă, numele lui va străluci în istoria României și în sufletele românilor, cât timp va fi România pe pământ. La înmormântare Cuza avea la picioare în sicriu 2 săbii, dăruite de locuitorii din Râmnicu Sărat și Câmpulung Muscel, în semn de înaltă prețuire. Tricolorul care îi acoperea sicriul avea înscrise de jur-împrejur marile fapte, legile și actele sale și o menționare: „NU GREȘELILE LUI L-AU RĂSTURNAT, CI FAPTELE CELE MARI!” În prezent săbiile și acel tricolor sunt expuse la Muzeul Militar Național. Mulțumesc că m-ați ascultat!” (Mihai Doina)
„(Onor lui Cuza) Lumină-ntre popoare,/ Onor domnului Cuza!/ Prin el avem Unire,/ Și ne-a fost călăuza!// Jucăm prin el în horă,/ Pe steag e scris Unire,/ Mărit să fie vodă/ Și cu-a lui menire!// Răsună în munți și dealuri,/ În șesuri și câmpii,/ Lumina bucuriei/ Întregii Românii!” (Nicolae Constantinescu)
A intervenit invitatul special Manea Agheană și chitara sa cu Să-mi cânți, cobzar (Nicolae Furdui Iancu), Deschide fereastra (Doina Badea) și Așa e viața! (Sergiu Zagardan) spre încântarea asistenței. Îi dorim multă sănătate pentru a ne bucura sufletele cu muzica lui.
A continuat lectorul de serviciu, Dumitru Hangu, cu imaginație, spirit de observație și umor specific, cu un material întitulat „Știri pe scurt (cu și fără virgulă)”: Fostul ministru al transporturilor Răzvan Cuc și-a pierdut capul de bară după ce a intrat cu mașina într-o groapă din asfalt pe o șosea inaugurată de el cu câteva luni în urmă. – Doamna Ecaterina Andronescu, fost ministru al educației, în timp ce traversa bulevardul Magheru către Universitate, i-au pătruns tocurile de la pantofi în asfaltul moale. Pentru a debloca circulația a fost salvată, urgent, cu o macara din apropiere care lucra la construcția unui bloc. – Un senator din Partidul Ecologist, având și calitatea de vânător, a salvat un urs căzut într-o capcană. Recunoscător i-a pupat mâna, dar nefiind dresat, a uitat să-i dea drumul. – O interpretă renumită ar avea ceva probleme jos scrie negru pe alb că nu-i nimic grav. – Vasile Ghinea grăbindu-se către Cenaclul „Alexandru Sihleanu”, dintr-o eroare, nu și-a șoptit nimic în barbă! – Epigramiștii din cadrul Cenaclului „Alexandru Sihleanu” profitând de rezervele de sare aflate în zonă și-au pus epigramele la saramură, să se păstreze mai mult. (Soție detectiv) Prins în fapt, nu-i de mirare,/ Bărbatu’ a luat un an cu suspendare./ Nervoasă, nu se gândea,/ Că suspendarea-i… pentru ea. (Unei actrițe celebre) Jumătatea mea bărbatu’,/ Joc un rol, dar joc cu altu’,/ Joc un rol și rolul este:/ Un alt el, altă poveste. (Unui veteran amorez) Viața lui cea amoroasă,/ Cu-o mulțime de idei,/ Și-a găsit-o, are casă!/ Toate babele-s… femei. (Unei tinere interprete) Ne place cum ai recitat,/ În ținuta ta ești șic,/ Cu plăcere am constatat/ Voce… doar mișcarea… din buric. (Naivitate) Se cunosc de nu se poate,/ La mijloc ar fi un scop,/ Patu-i ocupat pe jumătate,/ De un vestit… interlop. (Lăutar prin Europa ) Cântă pe bani, nu pe note,/ La câștiguri îi „piano”/ Și-a atins înalte cote,/ La o scară din Milano. (Pescarul amator) Vestit pescar în urbea lui,/ În baltă-și vede monumentu’,/ Prinde pește și când nu-i,/ Dar mai mult a prins… curentu’. (Frumoase amintiri) Pe Floarea o știu de mică,/ În școală i-am spus că-i acră,/ Însă, nu mi-a purtat pică,/ Devenindu-mi… soacră. (Schiorul amator) Plecat la schi fiind potent,/ Stomatologul nu-i permite joaca./ Fără experiență și neatent/ Și-a rupt în două… placa. (Cărturarii noștri) Cărți și-n parlament se fură,/ Nu doar în Piața din Obor,/ Deputați și senatori se jură,/ Că așii… sunt ai lor. (Pedeapsă epigramistică) Am „purces” la mine-n cramă,/ Nu-l blestem, dar nici nu-l iert,/ Îl pedepsesc cu-o epigramă/ Și o cană… cu vin fiert. (Tânără șahistă) Dornică de aventură,/ Cu regele s-a-mpăcat,/ Își dă jos a sa armură,/ Doar atunci, când are… pat. (Atenție bărbați) Pentru picioare totul se aprobă/ Și-n parlament discuții grele!/ Totuși, îi prea multă vorbă!/ Bine-i, să fiți… printre ele. (Construcții discutabile) Tot ce nu-i solid se surpă/ Și nu-i rea acea gândire,/ Există viață și după!/ Soacra mea, încă-i… subțire. (La spovedanie) Extraterestru ar vrea să fie,/ Nimic grav, un junghi în spate./ Preotu’ i-a spus să știe,/ Se poate,… dar după moarte. (8 Martie la țară) Ziua ta, soție dragă/ Mă fac că plouă,/ Voi da chenzina-ntreagă/ Să-ți iau… o sapă nouă. (40 de mucenici, idem pahare) Ziua când bărbații se abțin,/ Nici de gard nu se mai țin,/ Patruș-patru de pahare,/ Când beau zilnic… o căldare! (Mărci românești) Pe șosele pe la noi,/ Mulți cârnați, marca Pleșcoi,/ Cerere, dar și ofertă!/ Seamănă la etichetă. (Ghinion) S-a pricopsit cu horoscopu’ boului/ Din eroare, s-a-ntâmplat,/ Nu din vina dumnealui,/ Taurul i-a fost… castrat. (Centru Cultural „Florica Cristoforeanu” Râmnicu Sărat) Floricăi Cristoforeanu/ I s-a dăruit tot anu’/ Marea doamnă-n primul rând,/ Păstrată-n suflet și în gând. (Știri pe scurt) În timp ce bucătarul de la emisiunea „Neața cu răzvan și Dani” se afla în plină activitate, „asistenta”, din greșeală, s-a apropiat prea mult de masa de lucru, brusc s-au întărit rădăcinoasele și i s-a tăiat maioneza.”
La momentul oportun, invitatul special Manea Agheană și chitara sa a cântat și încântat asistența cu Cântecul străinătății (Tudor Gheorghe), Cântec oltenesc (Tudor Gheorghe) și Atunci când ai plecat (Ana Piuaru).
„Ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de astăzi are loc după marea sărbătoare a Unirii Principatelor, fapt ce a îndemnat pe membrii cenaclului să prezinte momente însemnate care ne-au reamintit inestimabila sărbătoare a românilor. Cantautorul nostru Manea Agheană a deschis ședința cu un colaj de melodii patriotice. Câteva epigrame dedicate regretatului Matincă Costea, au adus în memoria noastră figura fostului coleg. Câteva informații despre Alexandru Ioan Cuza pe care ni le-a adus dl Mihai Doina, au făcut ca în fața noastră să ne apară figura măreață a domnitorului. Lectorul de astăzi, dl Dumitru Hangu a prezentat la început un fragment de creație populară epică, desprins dintr-un plugușor care a fost auzit de-a lungul anilor pe Valea Râmnicului Sărat în seara de Anul Nou. Lectorul de astăzi ne-a prezentat niște creații cu totul aparte față de ceea ce eram obișnuiți și anume un grupaj de știri numite „Știri pe scurt (cu și fără virgulă)”. După cum știm aceste creații literare sunt cuprinse în stilul jurnalistic și sunt creații ale celor care lucrează în presă. Autorul știrilor de astăzi le-a dat culoare prin umorul ce le caracterizează. Mi se pare că nu a fost prea greu să compună aceste știri, deoarece și epigrama are aceeași caracteristică și a trecut de la una la alta cu ușurință, dl Hangu fiind un epigramist de marcă din zona noastră. Felicitări! Mulțumesc că m-ați ascultat!” (Aneta Țâru Pioară)
„Am recunoscut în această zi pe dl Ghinea în portretul domnitorului Cuza și motivez legătura: primirea tuturor oamenilor de litere din oraș sub același simțământ, al iubirii de arta literară. Cenaclul pe care îl realizează dl Ghinea este el însuși o creație literară. Pentru mine este o zi de poezie sâmbăta. Cenaclul este un spectacol literar-artistic de calitate, deoarece aici regăsești artiști din muzica românească în interpretarea maestrului Agheană care ne mișcă din punct de vedere spiritual. Găsim realizatori cum ar fi un talent al epigramei buzoiene în persoana dlui Hangu, care îl inspiră și-l formează pe această linie pe dl Nicolae Constantinescu și care promite să ne onoreze și pe viitor cu astfel de produse bio-literare. Îi doresc dlui Hangu realizări frumoase în domeniul epigramistic.” (Adrian Câmpeanu)
„Activitatea de astăzi a Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” se înscrie, ca un corolar dedicat actului istoric al unirii de la 24.01.1859, prin o serie de aspecte încântătoare: – muzică în interpretarea talentatului cantautor, dl Manea Agheană; – fragmente de istorie inedite – dl. colonel Doina, despre figura ilustră a domnitorului Alexandru Ioan Cuza; – epigrame aparținând dlui D. Hangu și dlui N. Constantinescu; – note și date istorice prezentate de dl D. Hangu. Domnia sa ne încântă, de fiecare dată, cu apariții scrise cu talent și vervă de scriitor consacrat râmnicean, un autodidact de invidiat. Ziua de azi este o reușită culturală sub toate aspectele sincretismului – muzică și poezie”. (Liviu Nicolae)
„Dl Dumitru Hangu, un talent indiscutabil, a reușit și azi să urce pe o treaptă sus pusă la „Scala” din Râmnicu Sărat. Îi propun D-sale să se înscrie la emisiunea „iUmor” Când cântă prietenul Agheană și soția sa, ascultă și soarele, și atunci strălucește mai mult, iar chipurile noastre devin mai luminoase. Putem spune Agheană Manea egal soarele Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”. (Mihai Doina)
„Activitatea Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de astăzi a fost diversă, a cărei idei de bază a fost actul istoric de la 24 ianuarie 1859. Îndrăznesc să combat cu fermitate sintagma „Mica Unire”, deși ea este folosită pe toate canalele media, acest act istoric al Unirii celor două Principate, nu a fost deloc „Mica Unire”, fără ea nu s-ar fi înfăptuit Unirea de la 1 Decembrie 1918. Apreciez informațiile istorice cu care a venit dl Mihai Doina legate de Alexandru Ioan Cuza și Râmnicu Sărat. Apreciez activitatea lectorului de astăzi care pe lângă un epigramist premiat este și un bun culegător al creațiilor orale. Mulțumesc!” (Floarea Stănescu)
„Să mulțumim protagoniștilor zilei de azi privind partea muzicală și epigramistică. În ceea ce privește lectorul de serviciu putem spune că de-a lungul timpului s-a dovedit un fin observator al tarelor societății pe care le-a evidențiat în epigramele sale. De asemenea, alături de acestea au fost puse în pagină și deficiențele comportamentului uman. Toate acestea au prezentat un comic de situație, cu multă sensibilitate și talent. Îi dorim succes și inspirație.” (Georgeta Iuga)
„Astăzi dl Dumitru Hangu nu se remarcă numai prin epigrame, după cum bine știm, ci și prin aceste creații numite „Știri pe scurt (cu și fără virgulă)”, pentru care îl felicit și îl sfătuiesc să continue. (Unor membri ai Cenaclului Al. Sihleanu) Azi Cenaclu-i ideal,/ Cu talentat personal/ Și vă spun adevărat,/ Pricepuți la tămâiat! (Domnului D. Hangu) Cu a ta mână de artist,/ Te știam epigramist./ Azi cu virgulă și punct,/ Prezinți știrile pe scurt. (Tot domnului D. Hangu) Te văd prezentând la știri,/ Azi frumoase amintiri,/ Că un bun epigramist,/ Se transformă în știrist.” (Nicolae Constantinescu)
Sâmbătă, 01 februarie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, va fi Georgeta Iuga. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share