Cotețul cu metafore – Moartea lui Hugh


Moartea lui Hugh

În viața asta, zău, nu e dreptate!
S-a dus acum Hugh Hefner, frate!
Cel care a înființat Playboy,
Muri până și el, iată, într-o joi!

Ce viață ,,chinuită” a avut, săracu’
Și toți credeau că are pact cu,,, dracu’!
Fiindcă, și lui probabil că i-o fi plăcut
Hugh Hefner, cu tot ce a făcut!

Acuma, omu’ cred că-i regretat,
Căci munca lui, pe mulți i-a încântat!
Să recunoaștem toți și eu și voi,
Că v-ați uitat măcar o dată în Playboy!

Mai pe ascuns, apoi chiar la vedere,
Am admirat cu toți ,,Madone” și ,,Venere”,
Femei frumoase, căzute în extaz,
Zâmbind provocator și parcă în necaz…

De-a dreptul goale sau doar în lenjerie
Intimă, purtată doar așa.. la șmecherie,
Și care, în loc s-ascundă, mai mult arată,
Anatomii perfecte în mintea-nfierbântată…

Și de pe-aici din țară, ,,dive” de la noi,
Au tot pozat cu îndrăzneală în Playboy,
Stârnind invidia celor de-același gen
Și admirația bărbatului cel… erogen..

Păi cum să n-o admiri pe Răduleasca,
Pistol sau Nicoleta Luciu-n poze de-astea?
Care la vremea lor aveau ce arăta,
Încât, credeai că sunt perfecte, oricât le-ai căuta!

Stau și mă-ntreb: cum dracu’ i-a venit ideea
Lui Hefner, să facă pictoriale cu femeia?
Și încă cu femeie dezbrăcată, goală,
Că asta nu se-nvață în nici o altă școală!

Ci doar la școala vieții, după cum se pare,
La care, ăsta a luat doar notă mare!
Și-a fost invidiat de toți bărbații cu idei,
C-a fost înconjurat doar de femei!

Acum, s-a dus și el, vedeți prea bine
Căci fericirea pământeană nu prea ține!
Deși părea că-i pe pământ cel mai iubit ,
Nici el n-a fost sărit de rândul la… murit!

Sigur, veți spune, dar a fost un fericit,
În lunga viață în care astfel a trăit!
Să nu fim invidioși, că nu știm adevărul,
Căci, dacă l-am afla, ni s-ar zbârli tot părul!

Voi credeți că i-a fost ușor printre femei,
Și printre-atâtea fițe de vedetă și idei?
Cum s-o fi descurcat, nu vrem să știm,
Deși, în mare parte, putem să bănuim…

Bătrân-bătrân, dar a fost plin de viață,
Că altfel nu făcea atâta vreme față
Cerințelor din partea atâtor candidate
Îți trebuie… răbdare să nu te cerți cu toate!

Ei, dar ce mă preocupă acum pe mine?
Cât a trăit Hugh Hefner, chiar a dus-o bine!
Când nici el nu credea c-o să mai moară,
S-a dus, măcar țărâna să-i fie lui ușoară…

Ce bine-ar fi dacă l-ar plânge ele, toate,
Cele care de el au fost în viață propulsate!
Însă, mă tem că nici o lacrimă nu vor vărsa
Ci doar vor vrea să-mpartă din averea sa!

M-am tot ferit cu greu să nu vă zic mai multe,
C-or fi și mulți minori pe-aici care s-asculte
N-am vrut să fac remarci prea deocheate,
Le știu și eu și voi, dar nu le-aș vrea postate!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share