Cenaclul Alexandru Sihleanu – 18 Ianuarie 2020



FĂRĂ POEZIE VIAȚA ESTE ANOSTĂ

Sâmbătă, 18 ianuarie, membrii Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, s-au întâlnit, la Clubul „Femina”, cu scriitori buzoieni la un eveniment editorial, o dublă lansarea de carte: PSEUDONIM PENTRU LACRIMĂ (poezie), Ed. Editgraph, 2019, autoare Cornelia Ionescu Ciurumelea și ÎNTRE ZBOR ȘI LEVITAȚIE (poezie și aforisme), Ed. Editgraph, 2019, autor Vasile Ghinea.
Evenimentul a debutat cu Imnul orașului Râmnicul Sărat, versuri Matincă Costea, muzica, invitatul special și chitara sa Manea Agheană, care a încântat asistența cu încă două melodii: Și totuși există iubire (Tatiana Stepa) și, Unde te duci când o să vii (Mondial).
Moderatorul evenimentului Sorin Călin: „Bine v-am găsit pe acest nou drum. Suntem la prima lansare pe anul acesta a celor mai valoroși scriitori, cei cu care vrem să mergem, sub egida acestui proiect literar, ,,Scriitori de zi”, la târguri de carte, saloane literare… Salut buzoienii: Dumitru Pană, Tudor Cicu, Ștefan Teodor Cabel, Dumitru Istrate Rușețeanu, Marian Mărgărit, dl primar de la Boldu și poet, și cantautor, Safta Leaută, Manea Agheană și… toți ai noștri. Am solicitat dlui Vasile Ghinea să-mi trimită un material, știind că trenează de mult timp apariția unui nou volum de versuri, altceva decât cronicile literare publicate în ultima vreme și așa a apărut volumul jumătate poezii, jumătate aforisme. În privința doamnei Cornelia Ionescu Ciurumelea a fost mai ușor, dânsa a rămas constantă, textele au aceeași rezonanță de sine și sunt însoțite, cum v-ați obișnuit, de numeroase lucrări grafice. O să-i dau cuvântul dnei Valeria Manta Tăicuțu, cea care a dat numele proiectului și a încuviințat, ca un bun sfetnic, bunul de tipar al acestor lucrări.”
Valeria Manta Tăicuțu: „Mi-ar place să vă spun câteva cuvinte, dar să vă spun cuvinte de valoare îmi trebuie 2-3 zile să mă documentez. Este vorba de proiectul „Scriitori de azi”. Sunt scriitori contemporani, care trăiesc cu noi și cititorii vor spune adevărul. Eu m-am bucurat, într-un oraș mic nu are rost un concurs de manuscrise. Dacă nu am avea un orgoliu, nu am mai scrie iubind literatura. Este mult mai simplu să ne verificăm noi scrierile știind că atunci când semnezi o carte răspunzi pentru ea. Trebuie să facem față nu numai laudelor. Să nu vă rețin foarte mult atenția. Poezia dnei Cornelia Ionescu Ciurumelea nu cred că prezintă o surpriză pentru cineva. Este vorba de trăsături particulare: sensibilitate și introspecție, să descopere verbul din interiorul ei. Grafica fiind făcută de autoare, este în continuarea poeziei, întregul volum este un tot unitar. Faptul că poeziile și grafica se succed asigură fluiditatea volumului. Aș vrea să atrag atenția la poezia „Cuvintele… amintindu-și acea toamnă târzie…/ încremenite în epiderma lor vineție…/ devin materie amorfă…/ agonizând pe buzele avide de tine…/ Ordinea lor în poem… pentru mine…/ nu mai contează!/ Molecula lor a fost arsă/ într-o desfrunzire absentă…/ într-o trudă dementă./ Din osul lor se hrănește acum/ o culoare flămândă…/ un galben de crom …/ o lacrimă muribundă…” (p.28), care reprezintă o artă poetică. Să ascultăm, să vedem la ce nivel de sensibilitate se situează poeta. Este sugestiv acest sincretism, reușește să treacă de la muzicalitatea interioară la chinestezie. Se adresează mai multor simțuri. Singurul lucru pe care i l-am reproșat dnei Ciurumelea este abundența punctelor de suspensie. Este un fel de marcă, creează o stare de visare, dar eu am impresia că fragmentează poemul. În rest poemul este minunat și mă bucur că am în bibliotecă cartea dvs. Dl Ghinea este un „zgârcit”, publică rar și tare mă tem că scrie rar sau este sever cu sine, scrie pentru sertar și nu vrea să împartă cu ceilalți. Cunoștințele literare ale dlui Ghinea sunt vaste, era obsedat de Nichita Stănescu, înainte de Nichita de suprarealiști. Lecturile lui sunt vaste, nu numai în zona literaturii românești și spre poezia occidentului. Cred că a citit antologia lui Baconsky. Îmbinarea aceasta de aforisme și poezie s-ar părea căutată, dar se obișnuiește. Poeții nu trebuie să se încadreze în cele ce am învățat la școală. Granița dintre genuri nu mai este atât de clară. Întâlnim mai multe genuri într-un tot unitar. Iată o „Întrebare” (p.54) „Din cuvintele lui Nichita/ am deșirat un fir/ pe care îmi înșirui ideile,/ ca lăstarii viței-de-vie/ în urcare spre secunda de cer/ a unui Dumnezeu,/ care, până când?/ ne mai suportă cântecul.”
Sorin Călin: „Ștefan Teodor Cabel a fost printre cei care au participat la acest proiect defunct „Scriitori râmniceni” și a cunoscut creațiile lui Vasile Ghinea și ale dnei Ciurumelea. A fost un imbold de a trece mai departe, de a se compara unii cu alții. A fost și bine și rău. La un moment dat s-a blazat și și-a preschimbat esența. Dau cuvântul lui Ștefan Teodor Cabel.”
Ștefan Teodor Cabel: „Este foarte bine cum s-a luat această propunere. Dna Valeria Manta Tăicuțu s-a exprimat foarte bine și întotdeauna se va găsi loc să se publice cărți de valoare. Am ținut să fiu prezent pentru că dna Ciurumelea este o colaboratoare a noastră la Literadura, o generoasă. Se poate vorbi la dna Ciurumelea de o manieră care la un moment dat ar putea lipsi. Dl Ghinea a ieșit puțin din „zgârcenie” cu acest volum. Felicitări, celor doi scriitori!”
Sorin Călin: „Vor mai fi lansări, aștept telefonul dlui Comăniță. Am stabilit că unii autori mai au de așteptat, unii au disponibilitate pentru cuvânt din concursul „Scriitori râmniceni”. Urmează Ștefan Costache Andrei și Viorel Dodan, Genovel Florentin Frățilă cu dl Marian Ilie și rămâne Petrache Plopeanu. Ca să punem punct celor zece ani, am hotărât o antologie. Dau cuvântul dlui Dumitru Istrate Rușețeanu”.
Dumitru Istrate Rușețeanu: „Am ținut să fiu prezent la această dublă lansare de carte însoțit la Râmnicu Sărat de prietenii Vasile Petroiu și editorul Ionel Bobocea. Ar trebui să spun câteva cuvinte despre niște timpuri străvechi, la Casa de Cultură a Sindicatelor, când poetul Marin Ifrim, Dumnezeu să-l odihnească, mi-a făcut cunoștință, pentru veșnicie, cu confratele Vasile Ghinea, poet și critic literar. Astăzi, la Râmnicu Sărat este o sărbătoare a limbii române. Felicit pe toți cei care au contribuit ca aceste cărți să apară! Succes celor doi scriitori!”
Sorin Călin: „O să dau cuvântul dlui Marian Mărgărit”.
Marian Mărgărit: „Mă bucur că am reușit să ajung aici, o evadare din cotidianul nostru. Știm că nu numai armata apără un popor. Fără cultură un popor își pierde identitatea. Ce se petrece la Râmnicu Sărat este ceva frumos. Îl aveți pe Grigore Vieru, eu îl am pe Adrian Păunescu. Poeții de astăzi, dna Ciurumelea și dl Ghinea m-au dus în aceste rostuiri a limbii române. Chiar mă bucur că reușiți aceste realizări. Suntem aici câțiva oameni care trăim cu adevărat. Mă bucur și felicit pe cei doi autori. Mă simt bine în această atmosferă.”
Sorin Călin: „O să dau cuvântul dlui Tudor Cicu.”
Tudor Cicu: „N-am lecturat cele două cărți. Pornind de la atmosfera de tămâie și busuioc, am să vă povestesc ceva ce a avut loc la Muzeul Național al Literaturii Române unde am lansat cartea Don Quijote pleacă la război. Nu a fost o atmosferă a aruncării cu busuioc, ci o atmosferă răutăcioasă între lumea criticilor. Vorba unei zicale din abecedarul turcesc. Se spune acolo că dacă ai o țintă și pleci la drum să nu arunci cu pietre în toți câinii care te latră, că nu mai ajungi la țintă. Florentin Popescu spune că într-un poet este atâta scriitură, câtă viață este în el. Cred că am citit 4-5 cărți de poezie a dnei Ciurumelea. Ceea ce este interesant este ansamblul, țesătura dintre poezie și grafică. E într-un fel această întrepătrundere, poezia îți amintește de acea magie, tot din abecedarul turcesc. Un tânăr s-a rătăcit cu barca și a fost prins de canibali și să-l pregătească la foc, dar s-a lăsat întunericul și i-a dat posibilitate tânărului să deseneze un șoricel cu degetul de la picior, care a ros legăturile și astfel a reușit să evadeze. Ne duce la modul cuvintelor și a graficii. La p.70, „Urc eșafodul unei toamne gigantice/ legată la ochi cu păsări de cositor…/ cu rumegușuri de frunză…/ Stol după stol iau cu mine… sub pleoapa/ mioapă…/ fântâni părăsite surpate în ochi…caverne de/ apă…/ Decapitată de vis…/ desculță în arsura de iarbă…/ tatuată cu zbor… definitiv… implacabil… erotic…/ peste aripa stearpă…/ cu lacrimă oarbă…/ A cuvintelor spovedanie/ țâșnește din durerea mea subterană…/ din nevindecata… neînstelata mea rană…” Poezia e o rană a sufletului, cu ajutorul cuvintelor căutăm să-i dăm acel efect terapeutic. Despre Vasile Ghinea foarte interesantă este laborioasa lui trudă de a ține o cronică a evenimentelor literare. Toți scriitorii țin să revadă ce au spus. Îl știam dintr-o carte în care a comentat scrisul unor confrați. Îl văd acum într-o nouă carte de poezie, știam că scrie aforisme. Mi-a plăcut poezia p.43, Liric „Poemele, cuvinte/ sedimentate în imagini,/ pietrele peste care/ curg verbele/ biologiei croșetate,/ amintirile neuitării,/ pașii periplului teluric.” Sunt imagini, idei, simbolistica cuvintelor atrage pe cititor fiorul cuvintelor. Vânt bun la pupa, că este nevoie de poeți! Acest proiect vrea să realizeze o reconciliere.”
Sorin Călin: „ Dl. Nicolai Tăicuțu.”
Nicolai Tăicuțu: „Bine v-am găsit! Sunt multe figuri cunoscute. Eu creatorul, nu criticul, încerc să spun câteva cuvinte despre aceste lansări. Mi-a plăcut doar 25%. Nu s-au citit cărțile. Să pui să vorbească fără să citești cartea, nu e bine. Ceea ce s-a spus astăzi aici, 25% s-a spus despre cărți, 75% s-a bătut câmpii. Ultima mea carte, am pregătit lansarea la Buzău, le-am dat cărțile înainte și am vorbit vreo 4-5 și au apărut cronici. Aceeași carte am dus-o la Slobozia, au dat-o la noi la filiala USR Bacău și au apărut cronici în revistele de specialitate. Deci, acum consider că am scris o carte valoroasă.”
Sorin Călin: „Dna. Nina Beldie dorește să spună câteva cuvinte.”
Nina Beldie: „Este sărbătoare pentru suflet că au apărut două cărți. Descopăr un Vasile sensibil, e cel care privește cu duioșie spre clipele copilăriei, p.57, Punctul celest „Când am descoperit realul/ din magia jocului,/ am realizat:/ studiile copilăriei/ se sfârșiseră/ fără licență./ Și fără dispensă,/ sunt un restanțier/ la copilărie.” În aforism e ușor de parcurs și de înțeles. Cornelia ne oferă un inventar de vise. Sunt frânturi, visăm alb-negru și cuvinte întretăiate de lacrimi. Este o lacrimă.
Sorin Călin: „O rugăm pe dna Ciurumelea să ne recite din creația sa.”
Cornelia Ionescu Ciurumelea: „Să vă spun drept și uitasem ce-am scris. A fost scrisă prin primăvară. Vă mulțumesc că ați reușit să ajungeți. Suntem aceleași persoane pe care le știu și care ați venit să îmi faceți o zi mai frumoasă. „Înverșunați… vinovați și sublimi…/ ne devorăm… infinit… cu lacrimă carnivoră…/ Tu… cu un plâns mai bătrân…/ mai rănit cu un zbor… mai învins cu o oră…/ te lepezi de galbenul care te strânge…/ te speli în plânsu-mi…/ te rogi la mine în sânge…/ Eu… însetată de tine… copleșită de arșița verii…/ sângerez cuvintele fără măsura durerii/ trecându-le peste pragu-mi de carne…/ alăptându-le cu sudoare…/ Fanatici iubiți… ostași căzuți în luturi mănoase…/ ne facem palma căuș…/ cu strânsele lacrimile ne umplem golul din/ oase…” Mulțumesc mult și îl felicit pe colegul Vasile Ghinea pentru cartea apărută.”
Sorin Călin: „Va recita Vasile Ghinea acompaniat la chitară de Dan Manciulea.”
Vasile Ghinea: „(Sens unic) Zboară gânduri unghiular,/ păsări călătoare,/ iedere mă împletesc/ în uimirea lui a fi,/ despre mine, despre ei,/ orizont și însoțire,/ drum în doi și totuși singur/ în ieșirea din uimire/ din cea fost vremelnic casă. (A fi) A fi fără umbră,/ este a nu fi./ A fi gând,/ drum, ploaie,/ floare, iubire,/ este a fi om,/ cu și fără margini,/ în lumina albastră,/ pentru ritmul circadian. (Cântec de dor) Dor dorurile toate/ și locul nu ni-l mai găsim./ Bate luna în fereastră,/ soarele pe coama dealului/ ne anunță un început,/ de tristețe și suspin,/ fără logică în drum./ Totul doare,/ totul plânge,/ doar să vrem să auzim.”
Sorin Călin: „ Dna Ecaterina Chifu.”
Ecaterina Chifu: „Felicit Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” pentru că aduce lumina în oraș! Dna Ciurumelea este o poetă desăvârșită. În această carte converg antinomiile: clipa-veșnicie, teluric- astral… Colegul de lansare este obsedat de cuvinte, să pătrundă în cuvânt. Pentru noi toți este o rană. Apreciez foarte mult aforismele.”
Sorin Călin: „Dl Dan Zamfirescu, vă rog!”
Dan Zamfirescu: „(I have a dream) Aștept în taxiport să plec. Mai am timp să răsfoiesc cartea „Între zbor și levitație”. Sunt obosit, sper să nu adorm. Citesc cuvântul înainte. Vasile Ghinea scriitor și poet din megalopolisul Săratul Râmnic, foarte apreciat, un bărbat cu pixul lipit de degete, cu mintea deschisă. A studiat cele șapte niveluri ale înțelepciunii urcând peste cel de al 4-lea, apropiindu-se de taina levitației. Pe hârtia din fața sa creionul nu-și găsește liniștea, scrie, scrie, scrie. Cărțile sale sunt studiate în școli, părerile sale sunt ascultate cu interes. Este un bărbat bine handsome man de mulți ani. Centrul Cultural îi poartă numele! Data 18.01.2055 Cartea îmi alunecă din mână și mă trezesc!”
Sorin Călin: „Nicolae Constantinescu, te rog!”
Nicolae Constantinescu: „(Doamnei Cornelia Ionescu Ciurumelea) (1) Poezia sa îmi place,/ Titlul parcă mă atrage!/ Însă cine să audă/ De oglinda surdo-mută? (2) Doamna Ciurumelea scrie/ Nou volum de poezie./ Cu o grafică aparte/ Ne întâmpină a sa carte. (Domnului Vasile Ghinea) (1) Și vă spun nu e ușor,/ Levitație și zbor!/ Poezia sa modernă, Un curs de limbă… modernă! (2) Azi ideile plutesc/ Și cuvintele vorbesc./ Aforism și poezie,/ Ca o radiografie!
Sorin Călin: „Are cuvântul dna Safta Leaută.”
Safta Leaută: „De la Boldu am venit/ Cu drag să vă felicit,/ N-am venit cu mâna goală,/ Doar cu ceva scris pe-o coală. (Doamnei Ciurumelea) Pentru cei ce scriu am stimă/ Pentru versurile cu rimă./ Rima e la poezie/ Ca nașul la cununie./ Fără ea nu are haz,/ Nici versul care-i mai breaz./ Dacă credeți că nu-i bine,/ Vă dau rimă de la mine./ De ziceți că nu-i de soi,/ Îmi dați rima înapoi./ Eu vă urez sănătate,/ Ce scrieți rămâne-n carte/ Pentru cei ce vor urma/ Și cred că le vor plăcea. (Domnului Ghinea) Gândurile ascund idei, ideile cuvinte, cuvintele (mângâie sufletul sau îl rănesc, am mai adăugat eu.) (Domului Ghinea) (1) Cronicar precum se știe,/ Mai scrie și poezie, / Iar ce scrie dumnealui,/ O face pe barba lui. (2) Poezia e prea scurtă,/ Nu are nimic în plus./ Am rămas puțin uimită./ Până s-o citesc s-a dus. (3) Eu de când l-am cunoscut,/ Numai bine mi-a făcut./ Drept, acum e cam nervos,/ De când ghipsul i l-a scos. (4) Timpul trece cu grăbire/ Peste noi în pas alert,/ Dar rămâne amintire/ Cartea ce e mai de preț.”
Sorin Călin: „În încheierea evenimentului de astăzi are cuvântul dl Dan Manciulea.”
Dan Manciulea: „Felicit pe cei doi poeți. Săptămâna trecută am fost la Arezzo în Italia la un spectacol de poezie. O să vă cânt câteva cântece mai noi. O colaborare cu dna Ciurumelea se numește Cicatrice de zbor. Tot o colaborare, de data acesta cu Manuela Camelia Sava, Nocturnă. În încheiere Azi am vorbit cu inima mea, pe versurile lui Viorel Ilișoi.”
Sorin Călin: „Vă invit să solicitați autorilor vor autografe.”
Sâmbătă, 25 ianuarie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Dumitru Hangu. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share