Cotețul cu metafore – Mirosuri…


Mirosuri…

,,De-aș mai duce-o pân’ la toamnă”
Ce frumos cânta o doamnă!
,,Să beau vin, să mânc pastramă”
Asta cred că-i melodramă…

Cred că e un fel de-a spune
N-o luați chiar așa, pe bune!
De-ați ști cum miroase oaia,
Când pe câmp o prinde ploaia…

N-ați mai râvni la pastramă…
Sau la brânza cea cu zeamă
Când tăiați de Paște mielul…
Ce v-a făcut, mititelul?

E vinovat el că e oaie?
Și-i crescut ca să se taie?…
Oare porcu-i vinovat,
Că trebe sacrificat?

Că-i murdar din cale-afară
Toți îl facem de ocară!
Însă după ce-l spălăm,
Ce ne place să-l mâncăm!

Găina, de-ați observat
Cum scurmă ea prin….
Dar ți se topește-n gură
Transformată în friptură…

În tradiția creștină
Mâncăm pui, porc și ovină
Toate-s bune de mâncat
Bune de sacrificat!

Nu mai fac atâtea valuri
Despre aste ritualuri!
Cât mă luai cu scriitura
Mi se arse și friptura!

Vă-ntrebați care friptură?
Phiii ! Cum simt că-mi plouă-n gură…
Știți că-s sincer și vă spui:
Am și porc și miel și pui!

Am câte puțin din toate
De la țară adunate
Să trăiască cin’ le crește!
Ptiu! Că am uitat de pește!

Fin’că sunt un bun creștin
Le stropesc cu nițel vin
Le mănânc cu usturoi
Tot gândindu-mă la voi!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share