Cenaclul Alexandru Sihleanu – 23 Noiembrie 2019


NĂRAVURI ȘI MORAVURI ÎN VÂRFUL PENIȚEI

Sâmbătă, 23 noiembrie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, la cafeaua literară, cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, versuri Matincă Costea, muzică Manea Agheană, interpretare, voce și chitară, invitatul special Manea Agheană, a continuat cu Floare de colț (Ducu Bertzi) și… aplauze pentru prezența, și mai ales prestația trubadurului Manea Agheană, care a însuflețit atmosfera.
A urmat un moment epigramistic in memoriam Matincă Costea:
„(Vis bahic) Bun-o fi apa din cană,/ Nu-i ca vinul din stacană/ Ce cred c-ar fi fenomenal,/ Țâșnind din gura de canal! (Unuia cu tijă metalică în picior) Să nu spui că-i metal, tataie,/ Că doritorii vin perechi/ Dorind piciorul să îți taie/ Și să îl ducă la fier vechi!/ (Unui supraponderal) Pe cel ce-i greu în kilograme,/ Cu o dietă, pot să-l scap./ Dar, ce pot face, frățioare,/ Aceluia ce-i greu… de cap? (Ofertă) – Ce mă fac, sărac de mine,/ Că o- ngrop pe soacra mea!/ – Nu mai plânge, măi, Codine,/ Vino, că ți-o dau pe-a mea! (Bucurie) Soacra mea m-a încântat!/ Cum să nu îmi placă?/ E acum la fezandat,/ Așezată-n groapă…” (Laurențiu Turcu, lectură Vasile Ghinea)
​„(Gafe celebre) „Ăștia” de la PSD,/ Ce au ițele-ncurcate,/ Se disculpă repede,/ Gafele lor sunt… citate. (Cercul Viorichii) Privind la cercul lui Dăncilă,/ Mai toți românii au constatat,/ Ea mimează că-i umilă/ Și-l transformă… în pătrat. (Partidele noastre) Partidele în derivă/ Și de-aceea-i mare graba,/ Caută urgent locomotivă,/ Speranța… programul rabla. (Prefața) Când prefața îi solidă,/ Cartea scârțâie-n țâțâni,/ Din antichitate o pildă./ Se poartă, dar… la români. (Festivaluri) Festivaluri pe tarlale / Ne mai liniștesc un pic./ Făcute pentru parale,/ Zgomotos, în rest… nimic.” (Dumitru Hangu)
​„(Prefață la volumul de epigrame Cei trei magnifici Cincinat, Ion și Mircea Pavelescu iscălită de Ionel, Cincinat și Mircea Pavelescu) Între Mircea sprinten și-ntre Ionel,/ Ce-și ironizează fratele prea chel,/ Cincinat, în toga vârstei ne apari/ Un Iisus ce iartă pe cei doi tâlhari! (Succesele profesorului Nicolae Iorga în străinătate de Cincinat Pavelescu) Sorbona-ar vrea ca să-l reție,/ Miniștrii-n calea-i se prostern…/ Dar Iorga vrea supremație/ Nu la Paris, ci în guvern! (Mie însumi de Nicu Alecu) Când Băsescu face fițe/ Tunde numai miorițe,/ Însă Nicușor Alecu/ Tunde oaia și… berbecul. Și două epigrame proprii: (Domnilor Nicu Alecu și Oaie) Alecule, bun băiat,/ Hai la Râmnicu Sărat!/ Acum când aici nu-i ploaie,/ Ca să tunzi și tu o…Oaie. – (Unui autor de scrieri anemice) Cu-așa scriere lividă/ Care e plină de nuri,/ Situația-i gravidă/ Și prezintă umflături.” (Mihail Constantinescu)
​„(Răspândire de Nicolae Căruceru – Pentru că pe 19 noiembrie s-au împlinit 100 de ani de la decesul lui Alexandru Vlahuță, n. 5 septembrie 1858 – 19 noiembrie 1919) „Minciuna stă cu regele la masă”,/ Spunea Vlahuţă într-o-mprejurare,/ Acum ea a pătruns în orice casă,/ Căci în tot locul sunt televizoare. (Despre bustul lui Alexandru Vlahuță care a stârnit multe polemici de Victor Dimitriu) Dacă ştiai, pe-atunci, poete/ Că-n bronz te toarnă Oscar Spaethe/ Ne ocoleai –cum se cuvine-/ Să scapi oraşul de ruşine! (Unui decan al baroului local de Victor Dimitriu) Mă întreb, când bei butelca,/ Ținând chefuri an de an,/ „Decan” vine de la „deca”/ Sau „deca” de la „decan”? (Lui Laurențiu Selegian, vorbind despre creațiile lui Mihai B. Gavrileț)Azi tânărul Selegian/ Ne vorbește de Bogdan./ Vrea să facă o lucrare./ Cică… „Selegenizare”. (Unui creator care a uitat de unde au plecat toți poeții de după marele Eminescu, considerându-l demodat) Când pe cer văzând seninul/ Să nu ne uităm Eminul./ Cel ce-l crede demodat,/ Este sigur un ratat.” (Nicolae Constantinescu)
Invitatul special Manea Agheană și chitara sa a cântat la ceas aniversar dnei Safta Leaută Mulți ani trăiască, a continuat cu Dacă dai de-o supărare, (George Hazgan),Omul pădurii (Ducu Bertzi), Mi te-ai lipit de suflet,(Gică Petresc), La căsuța cu pridvor (Benone Sinulescu).
A urmat lectorul de serviciu, Safta Leaută cu un grupaj de epigrame. Dna Safta Leaută a venit (și vine) în Cenaclul „Alexandru Sihleanu” de la Boldu, la sfatul dlui prof. Vasile Miu. De-a lungul timpului, talentul nativ cu care este înzestrată a evidențiat în epigramele prezentate un umor sănătos, o inteligență nativă și mai ales un dezvoltat spirit de observație. La ceas aniversar îi urez mulți ani, cu sănătate și să ne bucure cu cât mai multe creații! Exemplific din lectura de astăzi: („Încălzire” globală) Țața Lina stă în poale/ Lângă ceaunul cu sarmale/ Și le spune la bărbați:/ Focul domol la cârnați! (Lui Cincinat Pavelescu) De-ar învia Cincinat/ Să m-asculte-n epigramă,/ Mi-ar zice verde din start:/ Doamnă, v-aștept la vamă! (Foamea de epigrame) De la Cincinat încoace/ Se-ntrec toți în epigrame./ Scriu până pâinea se coace/ Și le trece și de foame. (Cerere) Nu vreau mai nimic să-mi dați,/ Nici friptură, nici cârnați./ Tradiția vă obligă/ Sarmale și mămășigă. (La votare) La alegerile din toamnă/ Aveți grijă cum votați,/ Nu-i ca orișice pomană/ Cu fasole și cârnați. (Uneia care se dă mare solistă) Cântă pe la festivaluri/ Duduia cu chip frumos,/ Dar împiedicându-se-n voaluri/ Sparge scena zgomotos. (Cura de slăbire) De când am început cura,/ Beau apă cu picătură,/ Iar în loc de-o-mbucătură/ Am primit doi pumni în gură. (Dnei Valeria Popa) Dacă vrei să fii înalt,/ Nu-i nevoie de transplant./ Te înalți foarte ușor/ Cu-o carte la purtător. – Sufletul e pustiit/ Dac-o carte n-ai citit/ Cu fabule, poezie,/ Tot ce doamna Popa scrie. – Pentru toți este-o povață,/ Talentul nu se învață./ De aceea eu voi spune:/ „Toate trec, cartea rămâne”! (Nesomn) Ca să scrii o epigramă/ Îți storci creierii, măi frate,/ Și ca să-i faci și reclamă/ Dormi noaptea pe jumătate. (Toamna se numără bobocii) Dacă toamna se culeg/ Fructe multe de tot felul,/ Epigramele se-aleg/ Ca untul bătut cu telul.
​Invitatul special Manea Agheană și chitara sa a încântat asistența cu melodiileSingur, singur (Nicu Alifantis), Melancolie (Mirabela Dauer), Andrii Popa (Mircea Baniciu).
​„Ca să fii un bun epigramist trebuie să fii și un bun observator la tot ceea ce se întâmplă în jurul tău. Doamna Safta Leaută îndeplinește cu siguranță această premisă. D-ei cultivă un umor fin, sănătos prin care satirizează diferite tare ale societății contemporane. Prin ceea ce scrie dna se dovedește o maestră în construirea epigramei prin aluzie, ironie, subtilitate. Pentru aceste calități dna lector merită toate laudele. Îi urez succes!” (Mihail Constantinescu)
​„Cum dna Safta printr-o epigramă pe care mi-a dedicat-o, într-adevăr eu și dna Safta îi reprezentăm în Cenaclul „Alexandru Sihleanu” pe cei ce locuiesc la țară. Epigramele dnei Safta sunt deosebit de frumoase, cu teme la țintă și consider că merită să stea deasupra. (Doamnei Safta) Doamna Safta bucuroasă/ Se uită cu lupa,/ Botezul așteaptă acasă!/ Vrea și ea… deasupra.” (Dumitru Hangu)
​„Lectorul de azi mi-a produs nenumărate emoții! Epigramele prezentate, delicate și cu sare, fac plăcere tuturor care le citesc sau le audiază! Sunt sigur că vor sta alături de epigramele profesioniștilor literaturii române. Vicile, dezvăluite de dna Safta Leaută, se vor îndrepta oare? Doamnă, dacă e nevoie, reveniți! Nevoie este, pentru că lumea e plină de vicii, parcă mai mult ca altă dată! Dar reveniți și după spălarea viciilor, dacă vor dispărea, deoarece epigramele dvs. sunt frumoase, vesele, au umor și tot ce le este necesar. Dumnezeu v-a dăruit talent pentru a îndrepta oamenii porniți spre obiceiuri rele, dar și pentru a ne delecta la cenaclu cu o creație literară foarte reușită, cum doar dvs. reușiți. Altă emoție produsă dna Safta, pentru mine, este numele D-sale, nume vechi, cu rezonanță domnească în istoria Țării Românești. Laiotă Basarab a fost domnitor între 1473-1477, poreclit Basarab cel Bătrân, contemporan cu Ștefan cel Mare. În noimbrie 1473 domnul Modovei îl înlocuiește pe Radu cel Frumos, supus turcilor, cu Laiotă Basarab. Ștefan trage în țeapă 2300 de prizonieri turci. Dar și Laiotă trădează și trece de partea turcilor. Turcii vin să se răzbune pe Ștefan și ajung în Moldova, la sud de Vaslui. Dar sunt înfrânți și în retragere Ștefanîi curăță și pe cei care au supraviețuit. În locul lui Laiotă îl pune la domnie pe Vlad Țepeș. Ajutat de turci, Laiotă îl îndepărtează pe Vlad Țepeș și devine iar domnul Țării Românești. Ștefan cel Mare pornește o campanie în Țara Românească, înfrânge pe Laiotă și instalează domn pe Basarab cel Tânăr (zis Țepeluș), care și el trece de partea turcilor. Ștefan cel Mare îl alungă pe Țepeluș și instalează domn pe Vlad Călugărul, fiul lui Vlad Dracul. Toate aceste răsturnări parcă seamănă cu campaniile electorale contemporane. Asta dovedește că nu am prea evoluat! Doar în pronunția numelui se întrevede o evoluție: Laiotă – Leaută. Deci dna Safta are nume domnesc! Cu o întârziere de câteva zile de la ziua dvs. aniversară, (18 noiembrie), am onoarea a vă ruga să primiți dnă Leaută, urarea „La mulți ani”! Ani mulți și buni, plini de sănătate… și fericire fără limite alături de familie! Epigramele dvs. care ni le împărtășiți sunt darul care îl oferiți culturii.” (Mihai Doina)
​„O să încep cu dl Agheană care este prezent la datorie și este un adevărat erou al Cenaclului „Alexandru Sihleanu” deoarece deschide porțile unei atmosfere propice unui cenaclu interesant, plăcut și apreciat de participanți. Este, putem spune, sursa noastră de căldură, încălzindu-ne inimile cu muzica inspirată, romantică și mereu energizantă. Epigramiștii care dedică creația lor memoriei maestrului Matincă Costea, creații pline de substanță și dovedind nivelul înalt la care realizează aceste epigrame. Lectorul de serviciu ne-a făcut onoarea și plăcerea de a fi în mijlocul nostru, unde este primită cu toată dragostea, bucuria, aprecierea de toți cei care astăzi au venit să-i ureze „La mulți ani”, sănătate și împliniri scriitoricești. Cred că plăcintele sunt deosebit de bine realizate și cred că cei ce au gustat din ele se vor gândi la dna Safta și la epigramele dânsei și nu este exclus ca și eu să devin un mare epigramist. Doresc o participare continuă în Cenaclul „Alexandru Sihleanu” și să fie întotdeauna deasupra grijilor. Sănătate!” (Adrian Câmpeanu)
​„După ce am audiat-o de mai multe ori în calitate de lector pe dna Safta Leaută, îmi permit s-o numesc un foarte bun poet popular. Poezia pe care ne-a lecturat-o astăzi este un pamflet reușit în care este criticată prostia omenească, dar și imoralitatea femeii din societatea românească. Despre epigramele lecturate astăzi deasemenea afirm că sunt reușite din punct de vedere structural și îl prescriu pe dl Hangu când spune că împreună formează o echipă antagonică, cu mult talent în epigramă. Felicitări dnei lector pentru tot ce face!” (Aneta Pioară Țâru)
​„Îmi face plăcere să vin la Cenaclul „Alexandru Sihleanu” pentru că este deosebit față de altele la care am participat. Aici se produce un dialog al artelor prin prestația deosebită a unui artist, dl Agheană și mă bucur mult că l-am promovat și în alte medii. Vreau să subliniez emoția estetică trăită când auzim cântecele interpretate de dl Manea Agheană. Dnei Safta consider că talentu-i umoristic înnăscut s-a cizelat și s-a amplificat aici la Cenaclul „Alexandru Sihleanu” pentru că aici a găsit stimulent să creeze. Mi-a plăcut pamfletul dedicat dlui Matincă Costea, unde a valorificat un motiv literar oferit de materialul dlui Matincă Costea și a realizat o frumoasă satiră. D-ei cunoaște tehnica unei epigrame, căci ne oferă la sfârșit poanta finală, plină de haz și ne oferă bucurie. O încurajez să meargă pe acest drum a creațieipentru că este nevoie de astfel de scrieri cu rol moralizator.” (Ecaterina Chifu)
​A intervenit invitatul special Manea Agheană și chitara sa cu melodiile Eminescu (Doina și Ion Aldea Teodorovici), Dimineți cu ferestre deschise (Mirabela Dauer).
​„Îmi place să vin la Cenaclul „Alexandru Sihleanu” între atâția artiști talentați. Dl Agheană este un om sensibil care are mult talent și ne descrețește frunțile cu frumoase cântece. Eu îi mulțumesc și îi doresc sănătate multă. Mi-au plăcut toate epigramele. Ca să fii epigramist trebuie să fii bun observator, dar și foarte inteligent. Mi-au plăcut epigramele dnei Safta Leaută, dar și pamfletul. Aș vrea să am și eu o carte de epigrame a dnei Safta. Subiectele epigramelor sunt foarte variate, unele cu defectele și altele cu talentele societății contemporane. Îi urez multă sănătate și multe realizări. Avem nevoie de oameni ca dânsa.” (Ana Sterescu)
​„Ziua de astăzi a ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” a fost foarte frumoasă și interesantă. Dna lector Safta Leaută este, ca și noi mulți alții, autodidact. Îi mulțumim pentru talentul cu care ne destinde de câte ori vine la Cenaclul „Alexandru Sihleanu”. Dna are un spirit înalt, conservator și o bună educație în a percepe lumea. Cu talentul d-ei a câștigat mulți simpatizanți, atât în satul natal, cât și prin alte orașe ale țării, asta și datorită faptului că fiecare ședință are și o cronică. Dna Safta este și o mamă ideală, o gospodină ideală și o bunică iubitoare. La mulți anipentru ziua d-ei!” (Valeria Popa)
„Astăzi, după cum se vede, a fost o zi a epigramei, incluzând momentul in memoriam Matincă Costea și continuând cu lectorul de serviciu a căruia sunt sarea și piperul. O felicit pentru că are și talent literar, și gastronomic. (Doamnei Safta Leaută) Dumneaei găsește leacul,/ O ascult azi cu tot dragul/ Și face din tot o dramă / Începând c-o epigramă. (Doamnei Safta Leaută) Azi ești sare și piper,/ Epigrame fel de fel./ La mulți ani și la mai mare,/ În creații literare!” (Nicolae Constantinescu)
„Activitatea Cenaclului „Alexandru Sihleanu” este complexă, aici se întâlnește poezia cu muzica, cu istoria, aici se fac comemorări, în speță Matincă Costea, aniversări, în speță Safta Leaută. Privitor la lectorul de astăzi, a cărui vârstă am sărbătorit-o ca într-o mare familie, dna Safta Leaută scrie epigrame de calitate, cu teme diverse, luate din viața contemporană; din ele răzbat un umor sănătos. Frecventând Cenaclul „Alexandru Sihleanu” s-a format ținând cont de obsevațiile asupra creației sale. Versurile Nudă sau goală este un pamflet moralizator privitor la femeia ușoară și a viciului beției. O felicit și îi doresc la mulți ani și cu multe împliniri literare!” (Floarea Stănescu)
„Dna Safta Leaută este un amestec de spirit de observație, inteligență și experiență de viață trăită nemijlocit. Inspirația o primește din mijlocul colectivității în care trăiește și cu talent o așează în versuri. Îi doresc la mulți ani și spor la scris!” (Georgeta Iuga)
„Îi mulțumesc dlui Agheană pentru prezența în mijlocul nostru cântându-ne și încântându-ne cu vocea și chitara. Multă sănătate îi doresc! Dnei Safta Leaută îi mulțumesc, în primul rând, pentru că este un efort să vină de la Boldu în mijlocul nostru. Are un talent deosebit pentru epigramă. La mulți ani!” (Costică Drîstaru)
Ședința a fost încheiată de invitatul special Manea Agheană și chitara sa cu melodia Trăiască România (Nicu Alifantis). Sănătate îi dorim, să ne încânte cu muzica lui până la adânci bătrânețe.
Sâmbătă, 30 noiembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Floarea Stănescu. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share