Cenaclul Alexandru Sihleanu – 16 noiembrie 2019


PRIMA NOTĂ DIN CÂNTECUL VIEȚII ESTE COPILĂRIA

Sâmbătă, 16 noiembrie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, din lipsă invitatul special Manea Agheană și chitara sa, cu momentul epigrame in memoriam Matincă Costea.
„(Livrescă) De-acolo carte am luat/ Și-atât de tare mi-a plăcut,/ C-am pus-o bine la păstrat,/ Uitând că este de-mprumut! (Stomatologică) Este blam cum nu există,/ Sunt de râsul tuturor:/ El dentist și ea dentistă,/ Dar e știrb copilul lor! – Când îmi cântă freza-n gură,/ Nu cutez să spun nici ,,Aaaa”!/ M-am deprins să am măsură,/
Când vorbește soacra mea. (Senectute) Eu mă tratez și-mi este bine,/ Simțind că-ntineresc mereu…/ Deja, am pamperșii pe mine/ Și-s știrb, ca nepoțelul meu! (Apa de gură) De spui că nu e băutură,/ Ci este apa ta de gură,/ Clătindu-te cu ochi mijiți/ De ce n-o scuipi, ci o înghiți?” (Laurențiu Turcu, lectură Vasile Ghinea)
„(Meteorologia anilor ’60 – Topor, renumit meteorolog) Porcușori cu paie-n gură,/ Lupii urlă pe pripor,/ Vântu’ țopăie prin șură,/ Semnele pentru… „Topor” (Muzicant prin Europa) El cântă pe bani, nu note,/ Alege discret „piano”,/ Atinge înalte cote,/ La o scară… din Milano! (Biezadeaua) L-ați văzut pe domnu’ Dragu,/ Cu cravată și la țol,/ Cu-n băiat precum îi fragu,/ Dar să știți… îi Dragu gol! (Dealul Copoului) Cu iubita moldoveanu’,/ Bucuroși de Anul Nou,/ Cum a hotărât „Divanu”/ O sărută… pe Copou. (Paralela 45˚) Și-a tatuat iubita din iubire,/ A-mpărțit-o cu umor,/ Două zile lucrătoare,/ Tropice… Ecuator.” (Dumitru Hangu)
„(Domnului Sorin Călin zis Fulgerică) Începând cu Zăngănele/ Ne-ai cucerit, băiețele/ Și vii astăzi vasăzică,/ Cu o oră de muzică. – Azi e mare sărbătoare/ La Centru, cu o lansare,/ Cu a sa oră de muzică,/ Vine astăzi Fulgerică. (Domnului Matincă) Când l-asculți pe nea Matincă, Te impresionează fiindcă/ Poți, iar călător să fii/ Prin a artei galaxii. (După un cuplet al dlui Matincă) Nu mai mergem înapoi/ Când e vorba de război./ De-acum mergem înainte/ Când e vorba de plăcinte. – Chiar de mergem înapoi/ Când e vorba de război,/ Totuși mergem înainte,/ Vom fi primii la plăcinte. (O epigramă de Matincă Costea) Îți place calculatorul,/ Performanța împlinirii,/ Dar mă tem, dragă băiete,/ C-ai să uiți tabla-nmulțirii. (Două epigrame de Cristina Anghel) La ore parcă plutește/ Printre galaxii firește./ De aceea tot semestru’/ El a fost… extraterestru. – Mama sa i-a dat povață:/ „Cartea este totu-n viață!”/ S-a gândit Gigi pe loc:/ „Ia să-mi cumpăr cărți de joc”. (Domnului Mihai Constantinescu – de prof. Stan Cordonașu) În orașul dintre ape,/ Plin de seve este vadul./ La fântână să se adape/ A plecat acuma bardul.// A sorbit cu sete apa/ Revărsând-o într-o carte/ Și-ntre file-s doar cristale,/ Semn că glumele-s sărate. (Domnului Mihai Constantinescu – de prof. Dumitru Cristea) Când în nopțile târzii/ Meditezi peste câmpii,/ Las-o pagină de zeu/ Pentru un coleg de-al tău.” (Mihai Constantinescu)
„(Trei epigrame de Păstorel Teodoreanu – Reclamă) Îmi spunea un bețivan,/ Rezemat contra perete:/ Fetele din Popa Nan/ E frumoase, dar nu-i fete! (Urmașilor – secretul scrierii unei epigrame bune) Din coadă versul ca să sune,/ Așează-l bine pe picioare,/ Adaugă patru rime bune/ Și nu uita să pui și sare. (La Pelișor) Voi, creatori ai artei pure,/ Ce stați acuma la pădure,/ Să fiți atenți când vă plimbați/ Să nu călcați în… ce creați! (Și două creații proprii – Marelui Caragiale) Ion Luca Caragiale/ Scriitor din Haimanale,/ Nu ne învăța aforisme,/ Ci ne spune miticisme. ” (Nicolae Constantinescu)
„Pentru Matincă Costea am notat telegrafic gândul meu: L-am cunoscut – L-am iubit – L-am pierdut – Mi-L amintesc! Nu-L voi uita niciodată! Să nu considerați această notiță o poezie modernă, chiar dacă seamănă.” (Mihai Doina)
A urmat lectorul de serviciu, Georgeta Iuga, cu un grupaj de poezii, cu un titlu generic „Gânduri în catrene”, care începe cu o epigramă. Cu multă sensibilitate știe să-și aleagă cuvintele în demersul literar, locurile natale și mai ales copilăria, pentru a-și sensibiliza într-o înțelegere corectă eventualii cititori. Succes! Exemplific: (O epigramă – Lighioana) Omul pentru om e lup/ Și-n prezent, și la trecut:/ Îți zâmbește larg în față/ Și te-mpiedică în viață! (Antiteză) Altădată priveam perdeaua de zorele,/ Ca pe o streașină,/ Granița între câmpia-mi verde-iris/ Și răsăritul de soare,/ Din cărbunele ochilor tăi./ Azi, plutesc pe aripile tale/ Ce mă înalță pe argintata Cale Lactee, Prometeu/ Și simt în necuvinte/ Focul din vasul inimii tale. (Ție – mirific… loc) Mă cuprinzi în brațe molatic./ Tăcut mă legeni și mă încânți,/ Cu aeru-ți primăvăratec,/ Oriunde aș fi, te chem ani mulți./ Când sunt cu tine îmi cresc aripi,/ Plutesc, visez, acoperiș e cerul./ Mă las purtată-n dealuri evantaie,/ Pădurea-i marele străjer./ Te port cu mine pretutindeni!/ Mirific loc este pământul,/ În care consătenii mei/ Sfințesc și locul și cuvântul!/ Tu ești al inimii tezaur,/ Eu paznicul unei comori,/ De amintiri ce poartă-n aur:/ Cuvinte, oameni, zori și flori. (Celor plecați) Se cerne un covor de aramă,/ Maestru-i vântul ce-l înfoaie,/ În brazi eternitatea cheamă/ Și-n lacrimi inima se îndoaie./ Cu nume scrise, nume șterse/ E decorată acum colina./ Stau pe-un picior, ca niște berze,/ Însemnele ce nu ne alină./ Cu stropii de rășină arsă/ Și-o lumânare-licurici/ Înconjur un pătrat. Ce-i păsa,/ Că bunii mei au casa aici?/ Un film se derulează-n minte,/ Imagini de poveste apar/ Eu le-am trăit, dar azi, cuminte,/ În lacrimi, brațe-ntind zadar. (Câmpulungeanca) E zi de sărbătoare-n sat:/ Locașul nou de-nchinăciune,/ Cu bucurie botezat,/ Cântec de slavă, plecăciune./ Se aprind făclii de vii și morți./ Pe multe voci se–nalță slava/ Și soarele mângâie pe toți,/ Văzduhu-i plin, sonoră lava./ Pe obraji aluneca în voie/ Lichide perle și sărate./ Să vrei să pleci e anevoie,/ De îmbrățișări încrucișate./ Și plec, cu luna la pădure./ E plină ea și-mbujorată./ Ce dor întors trebuie să-ndure,/ A inimii prea plină vatră! (În satul natal) Se sprijină pe dealuri cerul,/ Seninul lui toarnă-n privire,/ Cu aur se pictează gerul,/ Cu soarele, spre îmblânzire./ Descoperi azi colegi cărunți,/ Cu care vremuri se măsoară,/ Zglobii ce alergam desculți,/ Împrăștiind doar primăvara./ Și depănam ca amintire/ Copilăria argintată./ Ce lumi de basm stau în privire,/ Ce lacrimă e așteptată./ Privind cupola de senin,/ Ne–mbrățișăm de bun rămas,/ Promitem că la an venim/ Și lacrima se mută-n glas.
„Când un autor ajunge la sufletul oamenilor este de apreciat. El și-a îndeplinit misiunea sa pe Pământ, aceea de a face fericiți pe alții. Nu găsesc deloc simplă poezia dnei. Evocă universul mirific al copilăriei care fascinează, mă refer la poeziile „Câmpulungeanca”, „În satul natal”. Creează chiar metafore: „Cu aur se pictează gerul”. Unele versuri ne emoționează, evocând amintirile din „copilăria argintată”, care aduce „lumi de basm” în priviri și lacrimi. Alte metafore „privind cupola de senin”, „Se cerne un covor de-aramă/ Maistru-i vântul ce-l înfoaie,/ În brazi eternitatea cheamă/ Și-n lacrimi inima se-ndoaie”. Mi-a plăcut poezia lirică „Ție -mirific loc” în care își exprimă iubirea de plaiurile natale. O încurajez pe dna să-și adune creația într-un volum”. (Ecaterina Chifu)
„Versuri deosebit de sensibile, frumoase, plăcute. O aștept cu cât mai multe creații.” (Dumitru Hangu)
„Versuri compuse în metru clasic. Limbaj simplu, necăutat, mijloace artistice mai puține. Evocări ale locurilor copilăriei, emoționante cu metafore, enumerații. Sentimentele sunt atât de intense, încât autorul nu simte nevoia utilizării cuvintelor mari. Doamna lector ne înfățișează un univers familial, intim, plăcut, reconfortant. Sunt niște creații relaxante, care nu te solicită, nici nu te stresează. Versificație facilă, cantabilă, cu ton de romanță, generatoare de nostalgii. Nostalgia timpului trecut, al frumoaselor clipe ale copilăriei. Felicitări!” (Mihai Constantinescu)
„Dna Iuga a fost înzestrată de divinitate cu multe haruri. Să o privim toți, ca să ne convingem. Cele mai valoroase daruri divine sunt: pixul fermecat al D-sale, zâmbetul, modestia și talentul. Poezia prezentată de dna lector, astăzi, îmi place și mă determină să cred că mai există români care fac eforturi pentru păstrarea culturii românești. Cum dorim să fie Cenaclul „Alexandru Sihleanu”: valoros, strălucitor sau mediocru? Toată creația dnei Iuga prezentată până în prezent este cantitativ mică, dar valoric este mare. Sunt nelămurit… de ce dna Iuga nu-și publică lucrările? Cred că, din modestie, nu vrea să încarce lista scriitorilor râmniceni. Dar locul D-sale este liber și nimeni nu va reuși să i-l ocupe. În 2014 am reținut o remarcă a decanului Facultății de Istorie București: „În istorie un eveniment se judecă mereu după consecințele sale”. Parafrazând citatul, ajung să cred că în literatură o creație este apreciată prin noutatea care o prezintă și prin trezirea emoțiilor cititorilor, prin înfățișări concrete ale realității. Artiștii plastici, mari sau mici, creează variante ale unei opere, stilizând, corectând până reușesc să obțină o operă pe placul lor. Abia cea din urmă o prezintă publicului, fiind mulțumiți că aceea îi caracterizează. Pe mine să mă considerați, ca fost cadru militar, un favorit al matematicii. Nu o să întreb niciodată ce este un logaritm, despre care am învățat toți în liceu sau ce este zenit și nadir din geodezie, meseria mea din armată. Prezența mea la Cenaclul „Alexandru Sihleanu” este de a-mi completa cunoștințele literare. Dar să fim sinceri. Să nu ne păcălim reciproc. Citesc orice, iar ce îmi place, notez. Așa am învățat de la bătrâna mea profesoară de limba română.: să fac fișe de lectură! Ca favorit al matematicii pot să vă prezint, altă dată, o fabulă matematică, dar acum un sfat: în viață trebuie să vă feriți de trei pericole matematice: capete pătrate, triunghiuri amoroase și cercuri vicioase.” (Mihai Doina)
„Mă înscriu în rândul poeților de altădată. Înainte vreme era la modă poezia cu rimă, acum este la modă poezia modernă, în vers alb. Poezia este fascinantă, care îți dezvoltă amintiri frumoase. Doresc dnei Iuga succes pentru că înțelepciunea vine odată cu vârsta și având talent să scrie în continuare.” (Valeria Popa)
„Dna Iuga, frumoasă și talentată, ne-a prezentat poezii de o gingășie aparte. Este o incurabilă îndrăgostită de locurile natale, de copilărie și de oamenii ce locuiesc, foști și prezenți. Are talent, este o persoană educată, înțeleasă de cei prezenți, are cursivitate, melodicitate. Doresc ca pe viitor să-și aprofundeze mai mult opera literară, să-și sintetizeze toate poeziile într-un volum. Succes!” (Elena Cambeșteanu)
„Dna Iuga a avut curajul să-și prezinte impresiile artistice și sensibilitatea într-un aranjament poetic de înaltă calitate privind fondul și tematica care a pătruns în ființa sensibilă a dnei, pe care cu deosebită măiestrie a prezentat-o ascultătorilor. Este o creatoare în domeniul literar și cu o prezență interesantă în cadrul Cenaclului „Alexandru Sihleanu” prin comentariile avizate referitoare la lecturare. Cred că era bine dacă ne prezenta un mini volum de poezii, ca o veritabilă lansare. Felicitări!” (Adrian Câmpeanu)
„Mi-au plăcut foarte mult creațiile dnei Iuga deoarece sunt evocări ale copilăriei care mi-au pătruns la suflet, pot spune că m-au inspirat. (Despre copilărie și locurile natale – doamnei Georgeta Iuga) E acel mirific loc,/ Al copilăriei joc./ Cu a aurului soare,/ Ca o floare în petale!// Deschisă-n eternul dor,/ E pe placul tuturor/ Și poetă pe a sa cale,/ Prezintă zările natale,/ Din cupola argintie,/ Dorul de copilărie.” (Nicolae Constantinescu)
„O felicit pe dna Iuga pentru versurile prezentate care au făcut deliciul asistenței. Ca unul care m-am născut și crescut la țară, între două dealuri, iar soarele trecea printre ele de la est la vest, cunoșteam aproape în orice anotimp ora exactă. Aș putea să spun că în versurile poeziei „În satul natal”, aș putea afirma că m-a transpus în lumea ficțiunii ideale.” (Costică Drîstaru)
Sâmbătă, 23 noiembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Safta Leaută. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share