Fărădelegea lui Călin – U, uu, uuu


Puzderie de vorbe. Infinit mai neimportante.
Aria lor se extinde, se-ntinde sub privirile neputincioase ale nedreptului și nedreptățitului. Astfel încât speranțele justițiare să moară neîmplinite. Codul acesta, o fi el al sumedeniei de proceduri, însă la o numărătoare ordinară a împărțitelor categorii, ale lui, aparat operațional, și ale lor, victimă și făptaș, obținem două numere mult disproporționate, primul enorm, al doilea adunând abia o treime din acesta.
Stă omul și privește disperat, înfometat, transpirat gâlceava încrengăturilor familiale ale operatorilor de dreptate. Care tind să nu înceteze. La fel eu. Întrebându-mă când se apucă de treabă. Pe bune. Banalitățile începutului de Art. 68 ucid răbdarea. Al. 1-3 se împiedică de primii slujbași, muncitorii judecătorești primi, dar secunzi în faptele supremelor condamnări, ai drepturilor și libertăților, ai camerei preliminare, din completul de judecată, asistenți, în încercarea de a se arăta ,,indisponibili” la abținere sau fără obraz când li se cere recuzarea. Dar nu foarte. În comparație cu Al. 4. Lor li se indică un singur for cu atribuții în soluționare: Al. 1 – judecătorul de la aceeași instanță; Al. 2 – ,,… alt complet de judecată”; Al. 3 – ,,completul de judecată”. Al. 4 găsește însă vinovatul principal al acestui capitol de incompatibilitate: insignifiantul grefier, ăl de stă la măsuță și tactează hora destăinuirilor, nemulțumirilor și hotărârilor. Pe el, băieți! Căci pentru dânsul justiția are gâzii toți: judecătorul de dreptăți…, de cameră…, al completului…. Nu era suficient să se indice instanța în care acesta își desfășoară sau urma să-și desfășoare abilitățile? Că afinitățile între operatorii de justiție și părțile procesuale pot influența cursul procesului este cert, indulgența și prigoana îndreptate către părțile beligerante distorsionează procesul și-s condamnabile deopotrivă cu faptele înfierate, la fel cum și un șir de cuvinte dactilografiate, stenografiate voit greșit atrag după sine nulitatea și vinovăția celor responsabili. Adică, lângă admiterea abținerii sau recuzării și stabilirea măsurilor și actelor suspecte de influențare, Al. 6 sau un altul avea nevoie de coerciție. Amendă, condamnare etc, funcție de gravitate. Poate-lui Al. 5 îi era necesar un surogat. Judecătorul sau completul de judecată trebuie să efectueze ,,… orice verificări și…” trebuie să asculte ,,… procurorul, subiecții procesuali principali, părțile și persoana…” Fiindcă tot a avut loc ,,deranjul”. Soluționarea are loc în cel mult 24 de ore. Cam puține în cazul actelor și măsurilor viciate. O tragere la răspundere serioasă nu se face-ntr-o zi. Tăvălugul se oprește la Al. 7, contestarea soluției ,,… nu este supusă niciunei căi de atac.” Al. 8 și 9 admit situația imposibilității desemnării persoanei și instanței competente în cazul stabilirii incompatibilității: la instanța ierarhic superioară sau la una ,,… egală în grad cu instanța în fața căreia s-a formulat declarația de abținere sau cererea de recuzare…”, din aceeași curte de apel sau de la una învecinată.
Separat, cu toate că în formularul desprins din net al CPP, fișierul ce urmează este atașat Art. 68, în urmă dezbătut, asteriscul aduce la cunoștință o hotărâre la un recurs al portărelului de serviciu, procurorul general, nemulțumit de componența completului de judecată, spune-se, ,,… în raport cu faza în care acestea au fost formulate…”, soluționat de ÎCCJ pentru ,,… incidentul procedural…” astfel: decizia se ia de către un judecător la prima instanță, doi la apel și trei la recurs. În plus, această paranteză explicativă indică niscai corespondențe la nivelul vechilor și noilor reglementări ale Codului….

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share