Cotețul cu metafore – La pădure…


La pădure…

La umbră de codru des,
Unde orășenii ies.
Nu mai cântă păsărele
Ci se urlă doar manele.

Iese fumul din grătare
Și se-așterne pe cărare
Peste tot e hărmălaie
Parc-ar fi câmp de bătaie

Somnoroase păsărele
Au zburat din rămurele
La cuiburi se mai adună
Doar la răsărit de lună.

Căci altfel de… ,,păsărele”
Ciripesc cuvinte grele
Și sfidează orice norme
Etalând diverse… forme.

,,Bărbătușii” le dau roată
Și privesc la lumea toată
Să îi vadă, să îi știe
Că ei sunt ,,pe șmecherie”

,,Coțofene” măritate
Le privesc cu răutate
Mai îndeas-un mic în gură
Și-l înghit apoi cu ură.

Mai încolo, soții lor,
Dau frâu liber ochilor
Urmărind cu pasiune
Când trece vreo… ,,bunăciune”

Apoi, râgâind de bere
Se-ncordează cu putere
Să mănânce un cârnat
Sau vreun mic mai afumat

După care, pe furiș,
Pun toți, ochii pe-un tufiș
Și încet și fără grabă,
Fiecare are-o… treabă…

Încet-încet, seara se lasă
Și cu toții pleac-acasă
Hărmălaia lor se stinge
Codrul, rănile își linge.

Revine pacea în pădure
Printre hârtii și corpuri dure
Iar prin pădurea ne-nfrunzită
Se face liniștea auzită…

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share