Fărădelegea lui Călin – Oj ort n/k (os/d)


De-aici glumele se-nchid în seif.
Drept ghidaj social. De înaltă clasă. Să nu faci ce zice…, nici ce…. Doar ce-ți indică legea. Sporul de putere, pericolul cel mai în măsură să distrugă un ins. Fiindcă uită un aspect ordinar: cum se naște ca să moară. Bine, circulă între aceste două jaloane tot felul de teorii, ale sângelui albastru, ale craniului sclipitor și ale fizicului debordant. Aduse la conformare de vorbele prea curate legislative. Pozițiilor din zona straturilor rarefiate, articole pe măsură. O nedreaptă, totuși, privilegiere. Se certifică astfel existența celor din urmă și permisiunea de-a sări calul peste nivelul obstacolelor obișnuite. Încă o judecătorie are îndatoriri de primă instanță: curtea de apel. În sarcina căreia pică infracțiuni din partea finală a Codului Penal, pe sărite, de la 394 până la 445, cele ce afectează securitatea națională, ale capilor dreptății – judecători și procurori aferenți, ale servilor ei – avocați, notari, executori judecătorești, auditori, controlori ai Curții de Conturi, ale preafericiților părinți religioși – șefi de culte, membri ai înaltului cler, de la arhiereu în sus… (să fie și El printre?), ale prea corecților împărțitori de dreptate – magistrați-asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecători de-ai casei, de-ai omoloagei militare și procurorașilor instalați în ele și, pe final, ale membrilor de Curte de Conturi, președintelui Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, adjuncților acestuia (acesteia, că-i și instituție omul) și chestorilor. O ultimă literă adăugată celor de la Al. 1, Art. 38, h), trasează atribuții în soluționarea cererilor de strămutare. Specificare ioc, însă nu poate fi vorba despre transhumanță, ci de mutarea în altă localitate a procesului. Ierarhic gândind, era de așteptat ca sarcinile Curții de Apel să se extindă asupra apelurilor formulate la hotărârile declarate după procesele în judecătorii și tribunale (Al. 2), conflictelor ivite între instanțele arondate și contestațiilor la hotărârile pronunțate de tribunale (Al. 3). Al. 4 lasă închipuirii (mele) celelalte cauze.
Fără să întindă Al. 1 la… nesfârșit, Art. 39 se mulțumește să-i reducă limitele la cinci sarcini, de întâie instanță judecății curții militare de apel: același set de articole din Codul Penal ca la omologul din Art. 38; securitate națională, idem; judecători, procurori – toți militari; ostași de frunte – generali, mareșali și amirali; și-o strămutare. Cu indigoul sunt calchiate cele trei alineate ce curg în textul CPP: apeluri aferente hotărârilor penale pronunțate de tribunalele militare; soluționează conflictele dintre acestea, dacă sunt în circumscripție; când nu are ce, se ocupă și de alte cauze.
Aș fi pariat și aș fi pierdut. Președintele n-are nașă Înalta Curte… Zona de influență și putere decizională se reduce la senatori și deputați, cu mandat românesc sau european, membri de guvern, judecătorii (intangibili) ai CC (tentat să jur și aici strâmb cu adaosul de PCR), ai lor colegi: juzi și incriminatori de meserie. Dar, înainte de toate, vina principală ce le-a picat la lucrarea conștiinței și comportamentului neaoș se numește înaltă trădare. Că na, înălțime la înălțime trage! Nu cu țintă himalayană. Acolo-s alții sforari. De mare ce este, … Curtea… își exercită judecățile (Al. 3, Art. 40) în recursurile în casație împotriva hotărârilor definitive, dar și altele. Preia apelurile, nu telefonice, împotriva hotărârilor penale ale Curții de apel, Curții militare și ale Secției penale din ograda proprie (Al. 2). Nu sunteți în fața Codului procedural ca să vă minunați de lipsa de respect acordată unor instituții statale, ați găsi astfel răspunsul la declanșarea și menținerea tuturor nenorocirilor acestei lumi. Din partea mea, cele două instanțe, de apel și militară, au primit o majusculă, ei, transcriptorii și legislatorii, în interiorul frazei, nu s-au sinchisit să le dea importanța cuvenită, în schimb, ,,atelierul” de penale al Înaltei a fost înălțat cu un es de tipar mărit. Vă trece prin minte o altă inechitate? Mie…. O mie. (Bună și varianta ,,Vai, mie!) Aș întreba un specialist dacă l-a pus vreodată în dificultate acest ping-pong cu termeni introduși din văzduh. Neexplicați. Și sunt intrigat ca cetățean pus să joace după scheme și reguli scrise aproape păsărește. Codul Penal, aman, Codul de Procedură penală, aferim! (Sper să fi prins amândurora sensul peiorativ) Păi, bine, bre! N-ar trebui nițică ,,școală” cu un neștiutor? Instanță superioară comună, ce-o fi? Poate mâine, poimâine mi-o trece-o posibilă candidatură la reprezentarea concetățenilor râmniceni, m-o lua apa și-oi cădea-n păcate, nu-i necesară știința? Al. 4 trimite conflictele de competență Înaltei…, ,,… cazurile în care cursul justiției este întrerupt…” (curs, vărsat, alunecare de ape…), cererile de strămutare și contestațiile la hotărârile ,,… pronunțate de curțile de apel…” (citat motivator…) Al. 5…. Obsedant ca ,,tentativa se pedepsește” din Codul Penal și ,,se bucură de…” constituțional: ,,… soluționează și alte cauze prevăzute anume de lege.” Surplus final trecut cu vederea. Totuși, deloc neglijabil acolo unde apare. Anume-i cam dinadins….

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share