Fărădelegea lui Călin – dIi


Dali, Delii, dilie, dulii…. Mai încercați.
Se exagerează. Se exacerbează. Ne…. Mă-ndoiesc că stăm bine la capitolul sănătății mintale, noi, omenirea în general. Mă-ndoiesc de știința binelui și răului, de cea a cuvântului potrivit și deloc acceptabil. Precum cetățenii de rând (am încercat ca, ca și, la fel ca…, sunau straniu), m-aș fi supus execuției netăgăduite a principiului de constituționalitate: spune CCR-ul, e literă…. Sunt vorbe, scrise, cu valoare momentană, neimportantă. Dar, când găsești caractere dactilografiate în limbaj…, le chemi pre-a lor: ineptelor! Cum de nu s-a sesizat niciun avocățel la astfel de…? Articolului 21 i s-a interzis ultima parte ca urmare a constatării amintite: ,,… în termenul prevăzut la Art. 20, Al. 1.” Aici ar fi buba, aici s-ar găsi hiba, neconcordia cu actul juridic numero uno. Trimiterea la. Dar. Să citim atent tot alineatul prim al acestui 21: ,,Introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părții îndreptățite potrivit legii civile,…” Lipirea de ,,… în termenul…” îmi produce o cu totul altă impresie, aceea că referirea se face la un articol din Codul Civil și cel de Procedură Civilă, nu la cel de față. Verificarea următoare cercetează distanța-n timp necesară și momentul oportun pentru declanșarea părții civile a judecății. Tot Al. 1, însă Art. 20: ,,Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești. Organele judiciare au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate acest drept.” Și mă nedumeresc și mai tare sintagmele. Cea numită ,,cercetare judecătorească”. Parcă se descompuseseră cele două activități, una era pregătitoare, cealaltă definitivatoare. Una căuta, se încredința că este întemeiată prezumția de infracțiune, ultima că merită o pedeapsă. Da, știu, s-a ajuns în instanță, totuși, menirea ei este să cântărească gravitatea faptei, să pună pe masă ce probe i se aduc spre a decide vinovăția, cercetarea judecătorească putea rămâne pur și simplu, terminologic, judecată. Nu-i învățăm noi să-și facă treaba. Sau ar fi putut purta numele de proces. Altfel se produce confuzia identificării cu prima etapă, a suspicionării.
De la amestec la separare. Art. 20 ar fi putut el însuși să se… disjungă. Și i-ar fi fost necesare câteva repere: definirea părții civile, responsabile civilmente, motivelor constituirii… Ultimele sunt răzlețite. La Al. 5: îndreptarea erorilor materiale, mărirea sau micșorarea pretențiilor, solicitarea reparării prejudiciului material prin despăgubire bănească când bunurile nu mai pot fi recuperate. Am translat din juridic în română, fiindcă ei numesc această plată reparare în natură. Corect, dar nu la îndemâna oricui. Al. 2 și 3 explică procedeul declanșării: în scris sau oral, motivat, etc. Al. 3 revine asupra legitimității vorbăriei goale și-o trimite pe hârtie, revenind organelor judiciare corvoada consemnării în proces-verbal ori, ,,… după caz, în încheiere.” Nu se spune de asumarea documentului din partea ,,oratorului”, se presupune că orice foaie cu nume, prenume… și doleanțe are măcar un ,,x” în dreptul semnăturii. Deci, e ca și cum ar fi completat-o cu mânuța lui. ,,Încheierea”? De nu, vătămații sau succesorii își pot lua adio de la pretenții și reparațiuni. Regulă valabilă în penal. Există însă instanță civilă (Al. 4). Ceea ce determină aceeași procedură când dreptul la recuperarea prejudiciului ,,… a fost transmis pe cale convențională…” – îi spuneam convenție, calea… conduce pe altă cărare lingvistică (Al. 7). Ce este-mbucurător vine abia la Al. 8, tragerea la răspundere civilă nu costă nimic, taxa de timbru nu se percepe. Al. 6 a rămas de căruță din cauza ,,supraponderabilității”. În cele 10 rânduri se-mparte dreptate unui ,,… număr mare de persoane care… s-au constituit ca parte civilă…”
Aha! Al. 2, c-am trecut iarăși la Art. 21, finalizează cu ,,… în condițiile Al. 1.” Da constituționalitate! (?) Cam încurcate. Acțiune civilă în procesul penal, procuror obligat să ceară introducerea părții responsabile civilmente…. Păi, o…, dar dacă ăla de-ar trebui să beneficieze capătă refuz din partea judecătorului? Că se prea poate. Că abia isprăvisem Al. 4 din Art. 20. Nici Al. 3 nu stă bine la capitolul lămurire, dă impresia că ,,Partea responsabilă civilmente…” are un fel de avantaj, ,,… poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță de judecată, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenției.” Ce înseamnă intervenția? Am recurs la aceeași sursă de internet pentru reîmprospătare, aici negrul pe alb zice-așa: e responsabilă în totalitate pentru acoperirea în întregime a prejudiciului și este chemată în procesul penal. Nu de capul ei (lui). Ce mai uită legislația asta…. Al. 4 este lipsit de ,,reversul medaliei” de inculpat: îi conferă civilmentei… drepturile lui, dar omite responsabilitățile.
Au! Cum a reacționat deunăzi un prieten….

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share