Cenaclul Alexandru Sihleanu – 3 August 2019


PRIVIM PRIN CUVINTE, GÂNDIM ÎN CUVINTE, CUVINTELE SUNT ZIDIRI, ZIDIRILE NOASTRE DESPRE LUMEA ÎN CARE S-A NĂSCUT CUVÂNTUL

Sâmbătă, 03 august, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, versuri Matincă Costea, muzică Manea Agheană, „Trăiască România”, versuri Ion Nicolescu, muzică Nicu Alifantis, interpretare, voce și chitară, invitatul special Manea Agheană și… alte câteva cântece patriotice, și… aplauze pentru prezența și mai ales prestația trubadurului Manea Agheană, care a însuflețit atmosfera. Să-l țină Dumnezeu sănătos, pentru a ne bucura de prezența lui!
A continuat, cu un moment de divertisment, Matincă Costea, care descreţeşte frunţile celor care iubesc literatura, dar şi divertismentul. Astăzi, a relaxat atmosfera cu un cuplet, creație proprie, La Râmnicu Sărat, în port, un monolog de Mircea Crișan și Vasile Tomazian, Eu și Suzana. Aici, și-a acordat o pauză de umor și a dat cuvântul trubadurului Manea Agheană și chitara sa, care a încântat audiența cu câteva melodii de dragoste. Matincă Costea a continuat cu miniaturi integrate în monolog,de același Matincă Costea, Toată lumea să zâmbească și a încheiat în aplauzele asistenței pentru interpretare și memorie.
O nouă intervenție a invitatului special Manea Agheană și chitara sa a creat o atmosferă deosebit de plăcută cu melodii de dragoste.
​A urmat lectorul de serviciu, Georgeta Iuga, care nu este la prima lectură, s-a evidențiat în Cenaclul „Alexandru Sihleanu” cu poezie. Astăzi a venit, după propria mărturisire, cu „gânduri în catrene”. Dna Iuga dovedește sensibilitate, spirit de observație, iar unele catrene pot fi încadrate la epigrame. Exemplificări: (Doamnei xyz) Ești o mare scriitoare/ În visurile tale/ Numai că la lansare/ A fost un gol de valoare. (Doamnei xyz) Nici ca mamă n-ai fost mare,/ Dară-mi-te scriitoare/ În profesie ce să-ți spun/ Când pe chituci, când pe cărbuni. (Uneia) Alergi atât după cuvinte,/ După idei ce nu-s în minte./ Dacă nu ai nimic de zis,/ Mai bine taci, nu fi de râs! (Lor) Memoria sau subcultura/ Vă fac astăzi tevatura?/ Diplome ați câștigat,/ Se vede treaba că pe blat. (Unui patron) Azi a revenit în modă,/ Pe insula-nsingurată,/ Primitiv, prăjit la „cotă”/ Și la portofel de-o fată. (Alegeri) Ne inundă când coboară,/ Ploaie de vară./ Promisiuni electorale?/ Tot pluviale! (Eva și Adam) Eva-i redusă la o frunză./ Ce minte a rostit confuză?/ Nu-i drept! Ea-i mama tuturor!/ Adam? Comisul voiajor… (Mirarea mirării) Se miră toți că subcultura,/ A invadat nomenclatura./ Cu facultăți particulare…/ Ce credeti, că știința-i floare? (Compensație) Când trepădușești la partid,/ Tot te alegi cu un covrig./ Când nu ai spate și ai carte,/ Centrul covrigului-ți-mparte. (Promovare p.c.r.) Nu diplomele fabricate,/ Vor demonstra că tu ai carte./ Cum te descurci în stări de criză,/ Dacă sucombă a ta „priză”?(OAMENI) Om de cultură e acel care,/ De uită tot, tot e în stare/ Să creeze, să dureze/ Piloni de rezistență,/ Mereu pe metereze. (Avertisment) Incompetența și corupția ucid./ Le merge bine celor din partid./ Răul din rădăcină se doboară/Românii rabdă, dar se și răscoală! (Constatare tristă) Atâția proști pe funcții îs,/ Că am ajuns țară de plâns./ Și răi, și hoți ne fură viața/ Și emigrația nu-ngheață. (Lor) Au fața luminoasă a lunii./ Se dau mai mari pe internet./ Cu idei furate de la unii,/ N-acoperi lipsa de talent.
​Până la discuții, pe marginea acelor audiate, invitatul special Manea Agheană și chitara sa a mai făcut, încă o dată, dovada vituozități sale, cu melodii de dragoste, spre încântarea asistenței.
​„În primul rând felicit pe cei doi piloni ai Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, dnii Matincă Costea și Manea Agheană, pe care se sprijină toată structura acestui cenaclu râmnicean, le doresc sănătate și multă putere de muncă în continuare. Despre lectorul de serviciu, am constatat, catrenele sunt în formă brută, la prima scriere, nu au fost revăzute, rearanjate. Probabil, că la o revizuire vor arăta și mai bine. Dincolo de acest aspect, se poate observa acea sensibilitate în paralel cu acele săgeți către anumite persoane și aspecte din societate. Unele dintre ele pot fi chiar epigrame. Dna Iuga a mai scris și altfel de versuri, niște poezii foarte reușite, ceea ce înseamnă că dânsa are o chemare interioară pe care o urmează din când în când. Eu îi doresc să continue pe drumul ăsta și la următoarea intervenție să vedem și altfel de versuri.” (Viorel Dodan)
​„Ședința de astăzi s-a deschis cu „Imnul orașului” interpretat de Manea Agheană, alături de alte melodii patriotice, a urmat momentul umoristic interpretat de un vechi membru, Matincă Costea. Lectorul de astăzi ne-a prezentat un grupaj de epigrame, sub titlul „Gânduri în catrene.” Autoarea a știut să-și prezinte cu mult aplomb creațiile, așa încât a scos în evidență poanta fiecăreia. Fiecare epigramă are o temă, a spus cui este adresată și dau câteva exemple: „Unei tinere”, „Unuia”, care are ultimul vers din catren „Dar bunul simț nu-ți aparține”. Încă un catren al cărui titlu nu l-am reținut,: „Alergi atât după cuvinte,/ După idei ce nu-s în minte./ Dacă nu ai nimic de zis,/ Mai bine taci, nu fi de râs.” Din punct de vedere artistic, epigramele au rimă, au măsură, au ritm, însă necesită puțină stilizare. Nu am decât să o felicit și să-i doresc succes!” (Floarea Stănescu)
​„Ca de obicei, creațiile dnei Iuga dovedesc profunzime metaforică și ca atare foarte semnificative. O stimulează din plin imaginația și merită aprecieri cuvenite.” (Matincă Costea)
​„De la începutul cuvântului aduc felicitări fratelui mai mare Matincă Costea, ținând cont că este cel mai vechi membru al Cenaclului „Alexandru Sihleanu” și fratelui mai mic Manea Agheană care a apărut mai târziu și care ne încântă, și ne bucură de fiecare dată cu prestația dlor. Lectorul de serviciu, dna Georgeta Iuga ne-a demonstrat și astăzi că simțul de observare asupra mersului societății românești o însoțește pretutindeni și cu sensibilitatea și talentul său artistic ne-a prezentat aceste catrene pe care le-a numit „Gânduri în catrene”. În aceste versuri autoarea cu ironii ușoare a criticat multe dintre aspectele vieții cotidiene. Mai întâi a atins nonvaloarea literară. În alte versuri autoarea se adresează direct, ca orice operă literară, punând întrebări, trăgând concluzii și care consider că au și o valoare educativă. Multe cuvinte le găsim de-a lungul lucrării prezentate și le putem numi cuvinte cheie: „reformă”, „breaz” „nonvaloare”etc. Majoritatea catrenelor sunt epigrame reușite și pentru tot efortul o felicit!” (Aneta Pioară-Țâru)
​„Românii noștri dacă n-ar avea umor, n-ar mai exista ca popor. Dl Matincă Costea îmi face inima bucuroasă de câte ori vin. Dânsul ne invită la râs. Hai să râdem, dragi români,/ Că viața-i plină de spini./ De nu râdeți cu putere,/ Un zâmbet tot vi se cere. Dlui Manea Agheană, îl cunosc și îl iubesc. Domnul Manea zis Agheană,/ Cu mult drag l-am ascultat,/ Chiar de cântă pe sprânceană,/ Pe mine m-a încântat. Pentru dna Georgeta Iuga, frumoasa dnă cu ochii verzi: Chiar de dna este-o Iugă,/ Cuvintele nu le-drugă./ Le zice pe șleau, măi frate,/ Pe domenii separate. Felicitări și sănătate tuturor!” (Safta Leaută)
​„Îi transmit dnei Georgeta Iuga toată afecțiunea mea. Metaforele inundă, cuvintele sunt în căutare, iar dna Iuga precis le va da de rost pe parcursul anilor ce vor veni. Felicitări și ambiție mai departe!” (Valeria Popa)
​„Fenomenul poetic contemporan este prin amploarea manifestărilor lui impresionant. Este necesar, consider, să fac niște precizări: noțiunea de catren este în primul rând pusă în relație cu prozodia, cu așezarea și organizarea textului poetic; noțiunea de epigramă definește o specie literară și se adresează dimensiunii estetice a creației artistice. Deci, să fie clar, nu orice catren poate și trebuie considerat epigramă. Ca să merite acest titlu un catren care este epigramă trebuie să aibă în vedere dimensiunea formală, ideatică, semantică și referențială. Poezia autentică trebuie să trateze postura artistică a celor trei dimensiuni ale discursului poetic, așadar despre arta formei (expresiei, scriiturii), arta structurării ideatice și arta abordării realității, a existenței. Poezia este totodată o creație configurată de un set de principii specific poetice (estetice), precum unitatea ideatic-vizionară, și stilistica, autenticitatea. Realizarea (construirea) materialului care stă la baza creației este oarecum modestă, simplistă. Ca să fie epigramă ar trebuie să aibă o poantă. Epigrama ar trebui compusă în felul comenzilor militare: comanda pregătitoare, comanda executare. Epigrama trebuie să fie ca un ardei nemțesc din care când guști, prima parte nu ustură, dar pe măsură ce te apropii de coada ardeiului ustură. Poetul modern contemporan nu produce poezie decât în măsura în care exprimă excelența poeziei, spiritul poeziei universal modern de a fi. Catrenele pot avea și o doză de didacticism, devenind didactice, conținând simple recomandări. Să facem distincție între poezia didactică și poezia artistică. Cred că n-ai de ce te teme/ Sau să-ți faci cumva probleme./ Cu creația suavă,/ Sigur n-o s-ajungi în slavă.” (Mihail Constantinescu)
„(Doamnei Georgeta Iuga) La Cenaclu’ lui Sihleanu,/ Ziua, ce n-aduce anu’,/ Astăzi ni s-ascultă ruga,/ Ne distrează… doamna Iuga. (Relele și epigrama) Rele multe câte sunt,/ Unu-i răul pe pământ!/ Cine nu-l va lua în seamă,/ Tachinat… în epigramă. (Unde dai și unde crapă) Epigrama e un joc?/ Nu-i sârbă, nici kazacioc,/ Dar feriți-vă de Safta,/ Veți primi pe gratis… poanta.” (Dumitru Hangu)
​„În primul rând, vreau să spun că astăzi, umorul, catrenele au cochetat în toate momentele ședinței. Despre dna lector pot să spun că mi-a plăcut, în primul rând, mesajul din unele dintre catrene în care se reflectă trista realitate. Cât privește forma literară sunt de acord, dar mai trebuie revizuite. Felicitări! (Doamnei Georgeta Iuga) Ne spui gânduri în catrene,/ Chiar pe o frumoasă vreme./ Dai și un avertisment,/ Azi, ironizând decent.” (Nicolae Constantinescu)
​Ultimul cuvânt l-a avut muzica de dragoste a invitatului special Manea Agheană și chitara sa care a cucerit asistența.
​Sâmbătă, 10 august, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu la ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, va fi Safta Leaută. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share