Cenaclul Alexandru Sihleanu – 13 Iulie 2019


DRAGOSTEA, LIANTUL DINTRE CREDINȚĂ ȘI ARTĂ, ESTEINGREDIENTUL CARE MENȚINE VIAȚA PE ACEASTĂ PLANETĂ

Sâmbătă, 13 iulie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, versuri Matincă Costea, muzică Manea Agheană, „Trăiască România”, versuri Ion Nicolescu, muzica Nicu Alifantis, interpretare, voce și chitară, invitatul special Manea Agheană și… alte câteva cântece patriotice.
A continuat, cu un moment de divertisment, Matincă Costea, care, în fiecare sâmbătă, descreţeşte frunţile celor care iubesc literatura, dar şi divertismentul. Astăzi, a relaxat atmosfera cu un monolog de Mircea Crișan, La un telefon telefon public, un cuplet de George Mihalache, Păi, se poate!? Aici, și-a acordat o pauză de umor și a dat cuvântul trubadurului Manea Agheană și chitara sa, care a încântat audiența cu câteva melodii de dragoste. Matincă Costea a continuat divertismentul, cu Balada chiriașului grăbit de George Topârceanu, un monolog, marca Matincă Costea,Povestea unui pui și o miniatură umoristică, Moda, creație același Matincă Costea care și-a încheiat cuvântul în aplauzele asistenței pentru memoria de elefant, dar și interpretare.
A urmat lectorul de serviciu, Valeria Popa, cu o scenetă de teatru pentru copii, Judecata MUȘTEI. Fabulista Cenaclului „Alexandru Sihleanu” își folosește talentul și imaginația pentru a crea o lucrare inedită, ca idee, educativă chiar, folosind în justificarea titlului bogăția proverbelor și zicătorilor din literatura populară, în contextul realității imediate, gândul purtându-ne la absurdul și chiar fantasticul creațiilor literare. Exemplificare:
„(JUDECATA MUȘTEI) O sală de tribunal. Lume peste lume. Se aude o voce tare. Aprodul de lângă ușă zice:
– Vă rugăm, să faceți liniște! Toată lumea în picioare! Să se audă MUSCA…
Intră completul de judecată: judecători, procurori, jurnaliști, avocați, martori și PÂRÂTA MUSCĂ. Începe ședința. Judecătorul zice:
– Stimați concetățeni, astăzi avem o zi mare. O zi în care vom analiza o situație foarte grea, iar la urmă vom delibera această situație complicată, cu dreaptă judecată. În lume există o situație complicată în care personajul vinovat, aici de față, este MUSCA. Despre MUSCĂ, fiecare, spunem vrute și nevrute. Înțelepciunea populară i-a folosit numele în felurite gândiri omenești: „să se audă musca, rea de muscă, a cădea ca musca-n lapte, a se simți cu musca pe căciulă, a se aduna ca muștele la miere și altele care confirmă cu vârf și îndesat situații… de neiertat.
Dl procuror ia cuvântul:
– Dlor jurnaliști, avocați, martori, stimat auditoriu, dar nu numai insecta respectivă poartă actuala denumire peiorativă! Pescarii au și ei „MUSCA” lor, momeală artificială, ce rareori le umple traista goală. Ca de altfel și boxerii au categoria „MUSCĂ”, în funcție de greutatea sportivului.
Un martor spune:
– Dar, mai sunt și lucrătoarele la gherghef, unde trebuie să se țină cont de „MUSCĂ”, altfel, în tabloul la care lucrează, personajele ar ieși cu gura strâmbă. (…)
Toată lumea se ridică în picioare. Judecătorul dă verdictul:
– Dlor procurori, avocați, jurnaliști, martori și stimat auditoriu! Muștele trăiesc pe pământ de când omul s-a ridicat pe picioare și a rostit primul cuvânt. Astăzi am ajuns la o concluzie. Însă, o lecție bună pentru fiecare, care are urechi pentru ascultare. Fie om sau animal, trebuie să fii cu ochii-n patru când te apropii de un mal, dacă ești atent, nu o să cazi în groapă, de unde nimeni nu te mai scapă. Pentru aceste insecte gospodinele au multe soluții perfecte: otrăvuri, pliciuri, spray-uri și multe altele. În concluzie: nu putem lupta cu ele!
PÂRÂTA MUSCĂ vorbea cu ea în gând:
– Veți fi având voi oamenii minți luminate, dar și noi suntem multe, suntem armate. Mai bine ați lua seama ce și cum mâncați și de câte ori pe mâini vă spălați. Nu mai lăsați neacoperite multe mâncăruri. Noi supraviețuim, doar, datorită neglijenței voastre. Deci, în concluzie, cu noi veți trăi, vă place, nu vă place, o mie de ani pace! ”
Invitatul special Manea Agheană și chitara sa a încântat asistența cu La noi, versuri Girel Barbu, muzica Manea Agheană și câteva melodii de dragoste.
„Îmi face plăcere să comentez în câteva cuvinte sceneta lectorului de serviciu. După părerea mea, este reușită, are umor și-i plină de tâlc, pentru că noi românii avem proverbe, zicători care ne caracterizează. Dna Popa ne demonstrează că poate scrie orice și ne dă de gândit că la vârsta ei este foarte lucidă. Este un bun exemplu de urmat și ne lasă amintiri frumoase cărțile d-ei. Toate trec, cartea rămâne. Felicitări și multă sănătate! Este mică de statură,/ Cu necaz pe cele ‘nalte,/ Dar mare în literatură,/ Când lansează câte-o carte. (Musca la judecată) Musca se tot bagă-n seamă,/ A intrat și-n epigramă./ În lapte n-a fost lăsată/ Și-a ajuns… la judecată.” (Safta Leaută)
„Mă opresc puțin la Manea Agheană. Să luăm exemplu de la Manea Agheană. Avem nevoie de tineri. Ei cântă muzică folck. Să scrie epigramă, fabulă, poezie, să scrie ce doresc, dar să scrie. Avem nevoie de cititori și de cei ce doresc să frecventeze Cenaclul „Alexandru Sihleanu” ce are o continuitate de 105 ani. (Musca „țepe”) Eu constat,/ Suntem în criză,/ N-o să fie, cu bănat,/ Musca doamnei… cea bețivă. Iubesc fabula și pe cei ce scriu fabulă. De astăzi îmi schimb orientarea: „o să scriu și fabulă”. (Rățuștele) Două rațe jucăușe înotau pe lac/ Și priveau invidioase/ La micuțul rac./ Fiind foarte rușinoase,/ Ochii și-i ascund,/ Au dansat o noapte/ Cu rățoiul nud./ N-au durat acele vise/ Nicio săptămână,/ A venit, cu teme scrise,/ Rața cea bătrână./ După ani de zile,/ Au făcut și pui,/ Lăsându-și rățoii, că umblau haihui./ Acum bucuroase măcăie de zor,/ Bunici, nepoate și mămuca lor,/ După constatare și din toate cele, Rațele pe varză, cu vin după ele. (Posibili prezidențiabili, unei candidate) Privim dezamăgiți la noii logofeți,/ Cum lui Dăncilă-i cară trena,/ O re-ncarnare între vieți,/ Ne-aduce aminte de… Elena. (Virgulă și de la capăt) În campania pentru prezidențiale,/ Candidați ce nu zic pis!/ Alți cinci ani avem în spate,/ Să zicem… Io-ha și nis! (Alți prezidențiabili) Pregătiți sunt de alegeri/ Și cu toți se au ca frații,/ Fără de speranță la culegeri,/ Vor rămâne pentru noi… și alții.” (Dumitru Hangu)
„Dna lector de astăzi, dna Valeria Popa, vine cu o producție inedită pornind de la aspecte ale realității imediate. Dna lector valorifică, nu numai semnificația cuvântului cheie, care revine ca un laitmotiv pe parcursul creației. În demersul D-sale pornește de la paremiologie, de la diferite sintagme construite la cuvântul muscă: „rea-de-muscă”, „a cădea ca musca-n lapte” ș. a.m.d. Autoarea, creatoare de fabule, are intenția și reușește, într-o anumită măsură, să creeze o mică scenetă de teatru, cu iz de fabulă. Este o piesă care amintește, cumva, de categoria estetică a absurdului, care îi conferă o tentă de modernitate, care amintește și de producțiile lui Kafka, și nu numai, ba chiar mă pot referi la creația literară fantastică, Aleodor Împărat. Mai raportez piesa și la Anton Pann, Povestea vorbii. Oricum, piesa este o realizare la care eu nu m-am gândit și pentru care o felicit din toată inima. Musca e o vietate,/ Insolentă, cum se poate,/ Chiar dacă e interzisă,/ Intră și-n gura deschisă. Musca e o vietate,/ Mai ales când cade-n lapte./ Câteodată, fără chef,/ O găsești și la gherghef.” (Mihai Constantinescu)
„(Dnei Popa) Este mică de statură/ Și la scris i-a găsit leacul./ Când ia pixul în mânuță,/ N-o mai întrece… nici dracul.” (Manea Agheană)
„Mulțumiri artiștilor noștri pentru atmosfera plăcută creată și dnei Popa pentru ingeniozitatea în creația sa în care se folosește de proverbe și zicale vechi, pe care le adaptează timpurilor noastre folosind personificarea. Felicitări și dorim să continue!” (Georgeta Iuga)
„Musca, eroina scenetei dnei Valeria Popa este o vietate firavă, care ne testează, deseori, calitățile de vânători. Numai din punctul de vedere al nostru ea greșește. Musca face, ceea ce face, numai pentru a trăi. De ce ne punem forțele cu ea? Pentru că nu ne place insistența ei de a ne gâdila nasul când suntem pregătiți să adormim; nu ne place nici când vine repede și obosită de la gunoi și se scaldă în lapte sau în farfuria cu supă. Viața ei nu ne interesează. Dar pe ea o interesează viața noastră! Dar, oare, musca ne este de folos? Să mă explic! Numele care îl dă musca unui vin superb se pronunță MUS/CAT/-OTONEL, care în traducere liberă din engleza veche înseamnă „OTONELUL de la muscă”. Unii profesori au obiceiul să-i îndrume pe elevi prin cuvintele: „să nu aud nici musca”. Dar, oare, profesorii nu au învățat că muștele nu fac pic de zgomot? La fel ca și în rândul oamenilor, în lumea muștelor există felurite feluri de muște: unele grase, veninoase, răzbunătoare (mă refer la musca „țețe”); altele au vicii urâte (oamenii le numesc „bețive”) etc. Pescarii sunt sportivii cu răbdare imensă și mincinoși fără pereche. Ei au inventat o muscă din tablă pentru a o folosi momeală artificială. Părinții fac educația copiilor cu îndemnul: „închide gura că intră musca cu trăsura!” Româncele harnice au inclus musculițele în ornamentele costumului popular, iar meșterii artizani în încrustațiile din operele lor. Specialiștii au numit o categorie de la box, categoria muscă. Sceneta avea farmec mai mare dacă era prezentată pe roluri, de mai multe persoane. Pentru dl Matincă Costea un nou rând de felicitări și urările cel mai frumoase! Dl Manea Agheană a făcut o greșeală azi: a cântat despre o fată pe care a iubit-o și soția sa a auzit. Ce va urma acasă? Sănătate, tuturor!” (Mihai Doina)
„Legat de creația dnei Valeria Popa: mi s-a părut foarte interesantă că a făcut legătura între muște și oameni, având un simț al umorului foarte dezvoltat. Mi-a plăcut atmosfera Cenaclului „Alexandru Sihleanu”. Pot spune că am de învățat mai multe lucruri. Am să revin.” (Barbu Maria Emilia, cls. a X-a, Lic. Economic)
„Ședința Cenaclului „Alexandru Sihleanu” de astăzi a început cu un trio de excepție, căruia îi dedic o epigramă. Chiar în viața asta tristă/ Și iubirea mai există./ Trei voci asculți până-n zori,/ Triluri de privighetori. Momentul vesel al dlui Matincă Costea a fost mai diversificat. Așa da, ofertă frate!/ Mă întreb dacă se poate,/ La trei pui ce-ai cumpărat,/ Unul este decedat! Dna Valeria Popa ne-a prezentat o scenetă interesantă, cu o morală sănătoasă. Felicitări! (Despre muscă) D-ei multe ne spune,/ Cu umor și-nțelepciune,/ Despre musca acuzată,/ Verdictul e…: vinovată!” (Nicolae Constantinescu)
„Pot spune că dna Valeria Popa m-a impresionat cu ce a reușit să compună, deoarece alte persoane de vârsta ei nu au o minte atât de imaginativă. Sincer, o felicit și mi-a făcut mare plăcere să o ascult. Dacă o să mai am ocazia, o voi asculta cu aceeași plăcere.” (Frățilă Iasmina, cls. a X-a, Lic. Economic)
„Lucrarea în proză prezentată de dna Valeria Popa este realizată în maniera fabulistică, gen cu care d-ei ne-a obișnuit de-a lungul timpului. Comparațiile din lucrare sunt de bun augur și antrenante pentru cititori.” (Matincă Costea)
„A fost o ședință a Cenaclului „Alexandru Sihleanu” care mi-a făcut o mare bucurie, datorită persoanelor care și-au adus contribuția de valoare și au venit bine pregătiți cu cele prezentate, și după o muncă intensă în elaborarea și susținerea „rolurilor”. Sunt impresionat de calitatea ședințelor Cenaclului „Alexandru Sihleanu” și vreau să menționez rolul important al acestei activități în crearea unei bune dispoziții participanților. Felicit lectorul de serviciu, dna Valeria Popa, pentru cele prezentate cu farmec și multă bucurie, prezentarea temei originale care s-a dovedit foarte actuală și cu rol moralizator. O mai așteptăm cu rodul muncii sale în domeniul literar. De asemenea, trebuie să menționez și aportul adus de dl Matincă Costea, și dl Manea Agheană pe linia divertismentului și muzicală, dorindu-le participarea în continuare la astfel de activități literar-artistice reușite.” (Adrian Câmpeanu)
Muzica invitatului special Manea Agheană și chitara sa a încheiat într-un mod deosebit de plăcut ședința. Dumnezeu să-i dea sănătate, să ne putem bucura de prezența sa benefică!
Sâmbătă, 20 iulie, începând cu ora 11:00, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi închinată lansării de carte: Cartea de aur a comunei Andreiașu, autor Costică Drîstaru. Vă așteptăm cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share