Cenaclul Alexandru Sihleanu – 10 August 2019

ÎN CÂNTECUL VIEȚII PRIMA NOTĂ ESTE COPILĂRIA

Sâmbătă, 10 august, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, versuri Matincă Costea, muzică Manea Agheană, interpretare, voce și chitară, invitatul special Manea Agheană și… alte câteva cântece patriotice, și… aplauze pentru prezența și mai ales prestația trubadurului Manea Agheană.
A continuat, cu un moment de divertisment, Matincă Costea, care descreţeşte frunţile celor care iubesc literatura, dar şi divertismentul. Astăzi, a relaxat atmosfera cu un monolog de Ion Pribeagu, Dai un ban, dar face, un monolog tot de Ion Pribeagu, Cum am făcut milităria. Aici, și-a acordat o pauză de umor și a dat cuvântul trubadurului Manea Agheană și chitara sa, care a încântat audiența cu câteva melodii de dragoste. Matincă Costea a continuat cu un monolog de Tudor Mușatescu, Un om cult și a încheiat în aplauzele asistenței pentru interpretare și memorie.
O nouă intervenție a invitatului special Manea Agheană și chitara sa a creat o atmosferă deosebit de plăcută cu melodii de dragoste.
A urmat lectorul de serviciu, Safta Leaută, din Boldu, care se dovedește un om de bun simț, cu o inteligență nativă, spirit de observație și talent în epigramă. Astăzi ne-a demonstrat că poate trece la cofesiuni, amintiri din copilărie, cultivând umorul de bună calitate. Exemple: (Bunicul Anghel) „N-aș putea trece mai departe cu gândurile să nu-mi amintesc și de bunicul Anghel, un om deosebit, credincios și foarte corect. Îmi petreceam vacanțele mai mult pe la ei și parcă-l văd, parcă a fost ieri. O figură impunătoare, un om cu părul alb ondulat, cu barba albă și cu mustățile răsucite. Când mergea la biserică se dichisea ca o fată mare. Își alegea cărare într-o parte, își pieptăna barba, răsucea mustățile, își văcsuia, cum zicea el, pantofii și pleca. Eu mă uitam la el cu câtă dibăcie se gătea și-i ziceam: – Bre, de ce te mai gătești parcă te duci la nuntă? – Ei tată, așa trebuie, să nu aduci sminteală în sfânta biserică! Și eu întrebam ce este acea smintelă? Îmi explica cu răbdare, ca de fiecare dată când îl întrebam ceva. Sminteala este să nu-i distragi pe oameni de la rugăciune uitându-se la tine că nu ești îngrijit. Adică îmbrăcat curat, decent și cu bun simț. Indiferent cum era vremea, nu lipsea de la sfânta biserică. Și noaptea se scula și citea rugăciuni. Avea în casa mare un raft plin cu cărți bisericești. Era un țăran citit, avea șapte clase și fusese logofăt la boier. Nu accepta minciuna și hoția. Lângă ei locuia cumnatul lui, nea Ilie, cu care nu prea se înțelegea bine fiindcă era hoț. Într-o dimineață l-am auzit vorbind cu bunica: – Fă nevastă, frate-tu Ilie îmi fură din părângă! Părânga era un nutreț pentru cai, pe atunci nu se știa de lucernă. – Fugi de aici Angheluță, că Ilie nu pune mâna! – Eu am observat că-mi lipsește. Seara jumulesc câte un braț și dimineața nu-l mai găsesc. Bunica, nu și nu! – Cum mă, să fure de la sora lui? Atunci bunicul, să-i dovedească fapta, ce face? Jumulește cu cârligul multă părângă, așteaptă să se însereze bine și se ascunde în ea, se acoperă bine și așteaptă. Când pe la zece seara se aude un pârâit de gard și apare, și nea Ilie. – Aha, brava cumnate că ai jumulit mai multă și unde înșfacă cu brațele părânga cu bunicul cu tot, care a nechezat ca un cal așa de tare că nea Ilie cât era de voinic a căzut leșinat jos de frică. Atunci bunicul a chemat-o pe bunica să se convingă de adevăr. – Vai de mine Angheluță, l-ai omorât? – Nu, nevastă! O face pe mortul de rușine! Și așa l-a dezvățat să mai fure. Bunicul a trăit 85 de ani, am avut ce învăța de la el. Avea o vorbă: degeaba omul e sănătos dacă nu are și minte. De la el am învățat zicala: – Hai noroc și sănătate o zic unii într-o doară. Dar și sănătatea goală este jumătate boală. Bunicul a fost și el încercat de multe supărări. I-a murit un băiat pe front, un ginere pe front, tata care a murit de tânăr. El a avut grijă de noi toți, ne-a iubit și ne-a dat numai pilde și povețe bune. ” (Invitație la râs) Hai să râdem, dragi români,/ Că viața-i plină de spini./ De nu râdeți cu putere,/ Un zâmbet tot vi se cere. (Talent) Sunt boldeancă fără faimă,/ Ițele eu le deznod,/ Scorpion în epigramă,/ În poezie rapsod. (Scorpion) Vietate fără dinți,/ Scorpionul nu-i ce pare,/ Numai dacă-l întărâți/ Scoate acul din dotare. (Ultima investiție) A apărut ceva nou,/ Toți își fac câte-un cavou,/ Cică scapă de păcat,/ De intră-n beton armat. (Călătorie cu trenul) Vrei să conversezi c-un domn,/ Stă cu nasu-n telefon/ Și dacă e calea lungă,/ Ți se face gura pungă. (Reclama) O zicală tot pretinde,/ Calul bun din grajd se vinde./ Acum de iei bine seama,/ Gloaba o vinde reclama. (La emisiunea „Ce spun românii”) Prezentată de Cabral,/ Ce râde în așa hal,/ Când răspunsul nu-i ce pare,/ E „negru” de supărare. (Unui bârfitor) Dacă de rău mă bârfește/ Pe la spate dumnealui,/ I-o spun așa, prietenește,/ Am ac de cojocul lui.”
Încă o dovadă de virtuozitate a invitatului special Manea Agheană și chitara sa, cu melodii de dragoste.
„Dna Safta Leaută, prin lectura sa, a suscitat interes. Autoarea reușește să creioneze viața satului de altădată. Epigramele dovedesc mult fler.” (Matincă Costea)
„Ziua de astăzi a Cenaclului „Alexandru Sihleanu” a fost la superlativ: oameni inimoși, frumoși și sociabili, și cu un potențial mare în domeniul literaturii și nu numai. O zi bună!” (Elena Cambeșteanu)
„Cotele, cu cel care colecta, colectorul a fost perioada când erau rușii în țară. Am auzit și eu o vorbă: „Îți dau capra, dar îmi bagi carnea toată!” Referitor la proza dnei, consider că Ion Creangă îi primul vinovat: ne-a confiscat toate amintirile din copilărie. Epigramele dnei sunt foarte bune. (Doamnei Safta Leaută) Așteptate de un an,/ Epigramele lui Safta,/ Sunt precum porumbu-n lan:/ La toamnă vedea-vom… bafta. Doamna scrie epigramă/ Și vă spun, nu-i de mirare!/ N-o să le agăț în ramă,/ Dar să știți… înțeapă tare. Epigrame de la țară,/ Crescute-n reviste și ziare,/ Privim acum recolta dintr-o vară/ Și cei lăsați… cu ochi-n soare. Te ferești de epigramă?/ Că oricum nu va fi dramă./ Cu doamna Safta nu te pui,/ Când își ia arcul… din cui.” (Dumitru Hangu)
„În primul rând îl felicit pe dl Matincă Costea pentru divertismentul susținut și pentru memoria sa. Dl Matincă Costea și dl Manea Agheană sunt sarea și piperul Cenaclului „Alexandru Sihleanu”. Fără dlor ar fi mai puțin amuzantă atmosfera. Mă bucur că dna Safta a îmbrățișat acest gen de literatură pentru că se răscolesc multe amintiri din viață. Am scris Satul de pe deal, cu amintiri din copilărie, pentru care am primit o diplomă de la Biblioteca Municipală „de cea mai bună carte a anului”. Amintirile nu sunt toate ale lui Ion Creangă. Îmi place epigrama. Îi urez sănătate și spor la scris. Scrisul de mână te obligă să uiți de grijile cotidiene și îți mențin mintea trează.” (Valeria Popa)
„Mi-am dat seama că dna Safta nu a fost în copilărie mai cuminte ca Ion Creangă. Și o epigramă: La Cenaclu sâmbăt-asta,/ Dragii mei, am dat de dracul!/ Ne-a adus Safta plăcinta,/ Dar ne-nțeapă și cu acul! Îi dau un sfat: să schimbe prunele cu zeama lor. Mă mândresc că sunt din aceeași comună cu Safta Leaută.” (Manea Agheană)
„Ședința Cenaclului „Alexandru Sihleanu” s-a desfășurat ca de obicei, protagoniștii prezentându-se cu lucrări bune, pe care le apreciez și pentru care îi felicit. Dacă despre epigramele prezentate de lectorul de serviciu am numai cuvinte de laudă, creatoarea dovedind multă măiestrie, nu pot spune același lucru și despre creația în proză. Dacă prin proza lecturată astăzi, a dat dovadă de sensibilitate și subiectivism, totuși aceste mici povestiri nu le pot încadra în nicio specie literară, cu toate că autoarea a relevat multe aspecte din perioada de tristă amintire, când dna era un copil. Așa cum demonstrează și în epigrame Safta Leaută este o realistă și ne prezintă la persoana întâi întâmplări la care a participat în mod direct. Unele momente din aceste povestioare sunt mai reușite și mi-au plăcut cele redate prin dialog. Pentru a obține niște lucrări bune, pentru a le cuprinde într-un volum de proză, îi recomand dnei să nu le abandoneze, să revină asupra lor cu mai multă atenție, folosind anumite descrieri, unde este cazul, adăugând anumite figuri de stil care se pretează acolo, pentru a da valoare artistică lucrărilor. Îi doresc succes!” (Aneta Pioară Țâru)
„Ca de fiecare dată, sufletul Cenaclului „Alexandru Sihleanu” rămân inegalabili: umorul maestrului Matincă Costea și muzica dlui Manea Agheană. Legat de dna Safta Leaută pot să spun că și în proza prezentată, făcând haz de necaz, privește situația tot cu umor. Legat de epigrame se vede că autoarea perseverează și îi dedic două epigrame: Încă din copilărie,/ Viața îi era hazlie./ Cu talent adevărat,/ Scorpion ai atacat. Despre viața de la sat/ Ne spui azi cu gând curat/ Și cu multă măiestrie,/ Înțepi fin cu ironie. (Dlui Manea Agheană) Cu vocea ta cea sublimă,/ La Cenaclu dai lumină,/ Domnul Manea de la Boldu,/ Cânți cu el și dai imboldul.” (Nicolae Constantinescu)
„Ca de fiecare dată, menestrelul și umoristul nostru descrețesc frunțile participanților. Privitor la lectorul nostru de astăzi, vreau să spun că dânsa cultivă doar două genuri literare și nu trei: genul liric și genul epic. Poezia și epigramele prezentate fac parte din același gen literar, aparțin genului liric. Epigrama are caracterul satiric care sfârșește printr-o poantă ironică mușcătoare la adresa unui personaj, a unui fapt, etc. Pentru epigrame am numai cuvinte de laudă. În scurtele povestiri prezentate aduce în fața cititorului aspecte din viața satului de câmpie prezentate cu multă acuratețe, asemănându-se mai degrabă cu Marin Preda decât cu Ion Creangă. Dacă aspectele prezentate sunt redate mai mult sub forma unor note informative, relatări simple, ele nu au, deocamdată, valoare literară. Are foarte puține expresii stilistice, asupra cărora o îndemn să revină și să prelucreze aceste aspecte dându-le valoare literară. Cu toate acestea apreciez că s-a aruncat în vâltoarea scrisului. Sănătate și curaj!” (Floarea Stănescu)
„Încep cu epigramele unde dna Safta Leaută dovedește cel mai mare talent, având har, cultivând un umor tonic cu care reușește să frapeze, să trezească interesul auditorilor, să-i încânte pur și simplu sau chiar să-i extazieze. Proza cultivată de dna Safta Leaută are irizări diamantine, dar mai trebuie stăruit asupra acesteia. Dacă se va strădui mai mult și în această direcție, sigur va reuși. O felicit pentru tot ce ne-a citit și-i urez succes. Fiecărui autor/ Ce cultivă cu umor,/ La cea mai înaltă cotă,/ Îi dau cea mai mare notă. Atunci când tu simți imboldu’/ S-asculți pe doamna din Boldu,/ Te sfătuiesc să ții cont,/ Acul doamnei nu e bont.” (Mihail Constantinescu)
„Vin cu plăcere la Cenaclul „Alexandru Sihleanu” ca să-mi întâlnesc colegii și mă declar îndrăgostită de cele două voci: dl Matincă Costea și dl Manea Agheană, și nu mă satur să-i ascult de fiecare dată pentru că aduc o notă de sensibilitate, de frumos, de inteligență în interpretare și frazare muzicală, pun în valoare tot ce e mai frumos în om și ne prezintă piesele cu multă însuflețire. Despre dna Safta Leaută spun ce am observat de-a lungul timpului și astăzi, și anume că este o autoare originală, talentată, cu multă sensibilitate și spirit de observație. Este portretul omului de la țară, demn, cu picioarele bine înfipte în pământ și cu capul pe umeri. Dacă este de remarcat, în mod deosebit ceva, atât în proză cât și în epigramă, este talentul, harul cu care a fost înzestrată de Dumnezeu. Cred că o interesează mai puțin forma și mai mult fondul, mijlocul prin care scoate la suprafață ideea. În proză face o adevărată evocare a copilăriei, cu sinceritate și candoare, pe care le păstrează și acum. Umorul se bazează pe observație și gândire, și toate din îmbinarea lor adevărate perle. Îi doresc succes pe mai departe și să nu abandoneze scrierea. Mulțumesc pentru plăcinte și mă declar învățăcel în arta culinară. Felicitări!” (Georgeta Iuga)
Sâmbătă, 17 iulie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Vasile Ghinea. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share