Cenaclul Alexandru Sihleanu – 15 Iunie 2019

IUBESC ZORII ZILEI DE MÂINE ȘI TOT CE-MI POATE BUCURA SUFLETUL

Sâmbătă, 15 iunie ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment, acelaşi Matincă Costea, care descreţeşte frunţile celor ce iubesc literatura, dar şi divertismentul. Astăzi, a relaxat atmosfera cu un cuplet de Ion Măgîrdiceanu, Ziua și noaptea, un monolog de Sandu Anastasescu, Ghiță Piuliță, un cuplet de Ion Pribeagu, Dai un ban, dar face, un monolog deTeodor Speranția, Tunsă sau rasă, și un divertisment culegere de Matincă Costea, Pasiuni și preferințe, și aplauze pentru interpretare și memorie.
A urmat lectorul de serviciu, Matincă Costea, cu un eseu și câteva poezii. Cel care a interpretat, a creat divertisment, prezentator de spectacole pe scena Casei de Cultură sau în turnee, ultimul romantic al urbei Râmnicu Sărat, cu sensibilitate, cu nostalgia altor vremuri, cu dragoste față de orașul care l-a adoptat, cu un puternic sentiment patriotic față de tot ce înseamnă românism și România., Matincă Costea scrie, încă, proză, epigrame, poezii. La mulți ani, cu sănătate! Exemplific: „(O denumire eronată) Ciudat, dar adevărat. Biblioteca noastră poartă azi numele unui personaj care pur și simplu nu are nimic comun cu viața culturală a străvechii noastre urbe. Nu știu cui aparține inițiativa, dar consider o inspirație ridicolă, ca să nu zic stupidă. Avem numeroase personalități în domeniu, dar nu au fost onorate și mă frământă dilema. Iată, în această privință exemple edificatoare: Traian Săvulescu, fost președinte al Academiei, Octavian Moșescu, scriitor și om de artă, Titel Constantinescu, scriitor și regizor, Cincinat Pavelescu, scriitor și mare epigramist. Dar nu mă pot opri aici. În contemporaneitate ne-a onorat localitatea, personaje precum Alexandru Oproescu, fost director al Bibliotecii Raionale în timpul căruia biblioteca s-a bucurat de titlul de fruntașă pe țară, titlu ce ne-a onorat orașul. Grigore Radu Stănescu, fost multă vreme director al acestei instituții director al Casei de Cultură, președinte al Comitetului Municipal de Cultură și care ne-a lăsat numeroase creații literare. Iată, așadar, că nu suntem săraci la capitolul „personalități” în domeniu. Dacă am fi fost tributari la acest capitol, ar fi existat o justificare. Iată, prin urmare o dilemă care mă frământă și fără îndoială mă revoltă. De ce actuala denumire?! (Ora nostalgiei) Ca printr-un vis revăd copilăria/ Marcând regretul anilor ce trec/ Și, astfel, mă cuprinde nostalgia,/ Tristețea în tăcere mi-o înec.// Tributul clipelor de altădată,/ Azi, mi se pare că e prea cumplit/ Rostind în gând, cu fruntea încordată,/ Cuprins de dorul timpului finit.// Parcă mai ieri jucam voios șotronul/ Sau memoram de prin abecedar/ O nouă literă ce, cu creionul,/ Era amplificată cu mult har.// Furtuna vieții spulberă frumosul/ Din al copilăriei univers,/ La orizont, apare fiorosul,/ Cu hâdul chip, ce te-a oprit din mers. (Regretul uitării) Trecut-au anii zilelor frumoase,/ Cu visuri îndrăznețe și-mpliniri,/ Noianul amintirilor duioase,/ Cu satisfacții și dezamăgiri.// Urcușul pare uneori zadarnic,/ Dsr tinerețea este stimulent,/ De tot ce-a fost oftez amarnic,/ Mă văd rătăcitor și corigent.// Visând la vremurile de-altă dată/ Mă simt acum al soartei condamnat,/ Rostindu-mi: ce frumos era odată!/ Că azi am devenit de mulți uitat.// Amurgul vieții când se profilează,/ Pentru contemporani pari inutil,/ Frumosul tău aport nu mai contează,/ Dar cum să uiți c-ai fost cândva copil?// Erai odat’ un personaj de frunte/ Sau preferat ades’ recunoscut,/ S-au risipit aceste amănunte,/ Puțini îți mai răspund azi la salut. (Odă eroilor/ De ziua armatei) Această zi ne amintește/ De-acei ce-n luptă s-au jertfit,/ Pentru a patriei onoare,/ Pământ cu sângele stropit.// Ei au murit pentru credință;/ Al libertății ideal,/ Eroi ai demnității noastre,/ Înscriși pe marele fundal.// Îi venerăm cum se cuvine/ Acum, ca-n fiecare an,/ Gloria lor fără hotare,/ E un simbol contemporan.// Salut fierbinte celor care,/ Cu viața au pecetluit/ Această sfântă sărbătoare/ A neamului năpăstuit.// Ostaș român – chip de legendă,/ Cu patos numele-ți rostesc./ Să fluture de-a pururi steagul,/ Pe frontispiciul românesc!”
„Este o plăcere să ascult poeziile dlui Matincă Costea și îi propun, la fiecare întâlnire, pe lângă momentele vesele să recite și o poezie personală. Frumos! (Chemarea) Dacă clopote bat/ Și-anunță adunarea,/ Tot românul îmbrăcat,/ Alungă din timp… uitarea. (Cafeneaua Raiului) În rai cafeaua-i gratuită/ Și o servesc pe rând toți sfinții,/ Acei c-o viață oropsită,/ Au acum ce-n viață aveau prinții. (Între sfinți) Ștefan cel Mare, regina Maria/ Pe alee, în Rai s-au întâlnit,/ Sfântul „Ștefan” își scoate pălăria,/ Împreună sunt și nu s-au despărțit.” (Dumitru Hangu)
„Dl Matincă Costea este un simbol al cenaclului și al municipiului nostru. D-sa este precum TURNUL EIFFEL al Parisului sau precum KREMLINUL Moscovei, ori ATENEUL Bucureștiului. Mă gândeam să îl compar pe dl Matincă cu Octavian Moșescu. Din prea mult respect râmnicenii contemporani l-au supranumit pe acela „MOȘ ENCICLOPEDIE”. Foarte frumos, pentru că dl Moșescu era o uriașă personalitate. El a trăit 92 de ani; deci este justificat apelativul. Chiar numele său are rezonanță cu apelativul. Dar, dl Matincă, vedem toți, este mereu tânăr! Am aflat că dl Matincă va trăi 100 de ani: mi-a spus o specialistă în previziuni când a fost D-sa la Tecuci cu un spectacol al Casei de Cultură Râmnicu Sărat. Făcând risipă de talent, moldovencele îl sorbeau cu privirea, iar tecucenii aplaudau îndelung. Timpul trece… este ireversibil se spune în filosofie. Totuși timpul se întoarce… la infinit1 Dl Matincă a reușit să învingă timpul și l-a încuiat într-o locație doar de D-sa știută. De atunci dl Matincă este veșnic tânăr și nemuritor. Noi ne amintim de dl Matincă povestind prietenilor, copiilor și nepoților noștri cine este simbolul municipiului Râmnicu Sărat. Dl Matincă, om-legendă, merită toată atenția noastră, merită și atenția autorităților! Jur, că Primăria „nu-l știe”. Numele D-sale, CU-O-STEA, mă convinge că va dăinui și străluci încă mulți ani la cenaclu. Și nu uitați, dle Matincă: veți fi mulți anicofurnizorul nostru de bună dispoziție. Dumnezeu să vă fie totdeauna în preajmă, să vă ajute în toate, să vă apere și să depășiți chiar și prezicerea horoscopistei tecucene!” (Mihai Doina)
„Cu deosebită plăcere și cu un deosebit interes, i-am ascultat pe amândoi colegii recitând din creațiile d-lor. Cu foarte multă sensibilitate, bunăcuvință, eleganță, a stilului, atent elaborate, cu foarte multă grijă față de formă, față de exprimare, față de valențele cuvântului, ambii lectori, Matincă Costea și Dumitru Hangu, s-au dovedit adevărați creatori de poezie. Remarc și preocuparea dlui Hangu pentru stimularea creației colegilor epigramiști. Îi felicit pe amândoi cu calificativul F.B. Domnul Costea de recită,/ Mă învinge o ispită./ Să-ndrăznesc pe loc a spune,/ Creațiile-s foarte bune. Când l-ascult pe domn Matincă,/ Mă impresionează încă,/ Cu creații pe mărime,/ Este iar la înălțime.” (Mihail Constantinescu)
„Dl Matincă, astăzi, ne încântă cu umor și nostalgie, cu sentimente patriotice, arătând iubirea în două ipostaze: iubirea de țară și iubirea fizică. Felicitări! (Dlui Matincă) Cu umor și nostalgie,/ Mă întreb: „Cine să fie?”/ Dânsul unic cu o stea/ Și Matincă se numea. (Reproș) Să nu mai spui niciodată/ „Denumire eronată”./ Totdeauna ești în top/ Și te-aș asculta non stop!” (Nicolae Constantinescu)
„Azi maestrul Matincă Costea a strălucit ca o stea în cadrul Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, contribuind la ridicarea moralului membrilor cenaclului cu momentele de divertisment savuroase, pline de conținut și care ne-a descrețit frunțile. Este un artist complet, deoarece abordează și latura creației poetice, care este plină de sensibilitate și patriotism, și-l mai așteptăm cu astfel de creații.”(Adrian Cîmpeanu)
Și iarăși, și astăzi s-a simțit lipsa invitatului special Manea Agheană și chitara sa. Dumnezeu să-l aibă în pază, să ne putem bucura de prezența lui!
Sâmbătă, 22 iunie, începând cu ora 11:00, la propunerea dlui Dumitru Hangu, epigrame pe teme și rime date. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share