Cotețul cu metafore – Iarna printre blocuri


Iarna printre blocuri

Suflă vântul printre blocuri,
Spuberând zăpada rece
Și-o așează pe alocuri
Să nu se mai poată trece.

Oamenii privesc pe geamuri,
Stând în casă la caldură,
Nu mai pleacă pe la neamuri,
Fac calculul la factură.

Se analizează cazu’
Și se pune pe hârtie,
Cu cât se scumpește gazu’,
Apa și ce-o să mai fie.

Ne plângeam că nu mai vine
Iarna cea adevărată,
Iar acuma vai de mine!
Nu e bună dintr-o dată!

Parc-am vrea zăpadă mare,
Dar să stăm și la tricou
Și cu sania și soare,
La români nu-i ceva nou…

Ca românu’ nu-i niciunu’,
Zice-un cântec popular,
El ar amâna Crăciunu’,
Prin luna lui cireșar.

Am o presimțire sumbră,
C-o să fie cum vrem noi,
Să tăiem porcul la umbră
Și cu berea lângă noi.

Că zic unii serios,
Specialiști în climă, frate!
Va fi timpul călduros,
De-o să ne prăjim pe spate…

O să se încingă treaba
Și pe-aicea pe la noi,
O s-o asteptăm degeaba,
Iarna va fi într-o joi.

Deci io zic să-i facem poze
Iernii cât om mai vedea,
S-o lăsăm scrisă în proze,
Pentru cei ce vor urma.

Căci vor fi o amintire
Iernile de altădat’,
Iar copiii cei de astăzi
N-or ști că a existat.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share