Fărădelegea lui Călin – Sinan…


Cât ar fi dorit să recompenseze dragul stat întreprinzătorul, binevoitorul și bun-făcătorul de șosea cu pretenții de Sir între drumuri.
Măria sa a ales dară calea dreaptă, pavată cu intenții corecte, o pedeapsă mai puțin aspră, amenda în locul meritului deplin: 3 ani departe de inițiativele trecute dincolo de granița proprietății. Să mai…? Confuzie gravă. Nu șoferii-s stăpâni pe asfalt, de altminteri pot ocupa postațe din el cu porțioara de timp din îngăduință maximă, în rest, ,,Circulați, vă rog!”, europenele, județenele și autostrăzile constituie avere intangibilă. De teapa strânsurii de aur ce acoperă moneda. Fie, românașul cu metrul lui de bitum, ciment și alte ingrediente necesare își cerea partea cetățenească prin gestul mărinimos. Să-i înflorească mândra țară și poporul să se bucure de ea. Păi numai el? Eu, tu, ei, noi toți să nu primim echitabil și nediscriminatoriu un petic de pământ ca să-l punem la bătaie roților de vehicul? Un ins, un metru. Dar unde vrea el. 22 de milioane, 22.000 de kilometri de mare viteză la Râmnic, Satu-Mare și Drobeta Turnu-Severin. Mă-ncumet să prezum și altă variantă. Nea ăla are inițiativă debordantă și alege după plac un metru pătrat la… mine-n bătătură. Eu, ultra încântat, îi îngădui gestul…. Ba! Însă n-ar fi singurul bai intratu-n curtea altuia, câteodată se mai întâmplă de-alde astea și-n unele legi în subsol și deasupra solului altora se pot edifica fel de fel de năzbâtii fără probleme, apartamentele însele sunt dovada unor astfel de ciudățenii, deții un loc în… aer. Ci întreaga tevatură necesară uzual pentru ,,… lucrări de construire, modificate, modernizare sau reabilitare a drumului public ori de amenajare a accesului la drumul rutier, fără autorizație…”, pusă mai presus de un drept, efemer, totuși transmisibil, de apartenență. Art. 341, din care am citat, deține câteva neclarități din cauza lipsei unor specificații clare. Punctual, la Al. 2, ce înseamnă ,,în zona drumului”, la ce distanță și în ce zone poate fi aplicată interdicția amplasării ,,… unor construcții, panouri sau reclame publicitare…, dacă prin aceasta se creează un pericol pentru siguranța circulației…” Doar așa, de pamplezir, pentru șoselele ce trec prin sate, orașe…. La cum au năvălit uraganele în ultima vreme, fiecare acoperiș este un posibil factor de risc, prin urmare cine-ar îndrăzni o cărămidă peste alta, ar intra la pârnaie un an. Sau mai rău, să i se ceară să le desprindă una de cealaltă până la ultima. Să fie o soluție? Al. 3…. Care persoană autorizată? Din afară, din cadrul CFR-ului? Semnele în x sunt ale cui? Numai semnalizarea i se atribuie sau și partea de baricadare a vehiculelor de o parte și alta a șinelor? Că unele fără altele parcă nu-s de domeniul normalității. De 2 ani are parte inclusiv altă persoană cu autorizare de la administratorul unui drum public ce nu asigură în timpul lucrărilor semnalizarea corespunzătoare. De acord. Da-n situația în care însăși lucrarea devine un pericol public, cât și cine poartă haina cu zeghe? Să încerce fiecare întrebarea după ce intră-n Topliceni și încearcă gândul că o roată ar putea, accidental, să aibă contact cu bordurile drepte ale podețelor. Că tot mi se atrăsese atenția asupra ligamentului indestructibil pericol-accident-pedeapsă.

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share