Cenaclul Alexandru Sihleanu – 9 martie 2019


DRUMURI METAFORICE ÎN MEMORIA AFECTIVĂ

​Sâmbătă, 9 martie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment, pentru relaxarea spiritelor, susținut de Matincă Costea prin Balada chiriașului pierdut de George Topîrceanu, un monolog, culegere, același Matincă Costea, Scrisori de dragoste, o miniatură umoristică, culegere, tot Matincă Costea, Duminicile unor chinezi și o miniatură umoristică, culegere, Costea Matincă, Știm sau nu știm? și… aplauze pentru interpretare, și memoria de invidiat.
​Chitara, asistența, îl așteaptă pe trubadurul Manea Agheană. Să-i dea Dumnezeu sănătatea necesară de a reveni în mijlocul nostru.
​A urmat lectorul de serviciu, Vasile Ghinea, cu o cronică, mai bine zis un studiu critic, Stihuind prin lume, ursita mi-e să pier lăsând o dâră-aprinsă, de curcubeu, pe cer, la volumul Cântece la dairea, autor Tudor Cicu, din care exemplific: „„Despre poet se ştie că şi-a scris singur cronica morţii…”, ceea ce face trimitere la Nichita Stănescu: „…şi-a rămas din mine doar o mirare visătoare…” Curios sau nu, acesta este ultimul gând al poetului Tudor Cicu, din volumul „Cântece la dairea”, după zisa autorului, cartea „cântecelor de stepă dobrogeană”,care a văzut lumina zilei în 2008, la Editura Rafet, sub egida Asociaţiei Culturale „Renaşterea Buzoiană”, preşedinte Ovidiu Cameliu Petrescu. (…)Sub titlul generic „Cântece” la un instrument, de sorginte orientală, dairea, se imprimă volumului, din start, o altă conotaţie şi arhitectura volumului, pe trei secţiuni, „Ceasul din rond”, „Cântece la dairea”, „Oglinzi spulberate”, într-o logică existenţială, a unei lumi aflată în subconştientul autorului, din care imaginaţia activează memoria afectivă şi scoate la lumină imagini, tablouri, îi imprimă o atmosferă inedită…”
​„În calitate de critic literar v-ați depășit pe dvs. Eu cunosc alte cărți de critică publicate de dvs. Una din carți dedicată poetului Ion Stanciu. Tocmai acest spirit al poeților buzoieni l-ați surprins în lucrarea dvs. Ei fac onoare acestor meleaguri prin creația lor. Surprinsă de criticul literar, cu o filosofie a vieții, pentru că acești doi poeți aleg să redea esențele existenței poetice. Mă refer la Ion Stanciu care lua ca mărturie pietrele, ca nișe oase ce pot vorbi. Și Tudor Cicu, un poet de sensibilitate rară, care poate să prezinte și teluricul, și astralul, aspirațiile sale. Poet cult, Tudor Cicu alege ca sursă de inspirație personajele lui Panait Istrati pe care le conturează într-un cadru dogrogean specific. Ceea ce îmi place la acest studiu critic este preluarea unor maxime din literatura universală, pentru a fac și mai relevant creațiile poetice. Mi-a plăcut citatul din Voltaire. Impresionant este capitolul Oglinzi spulberate, cum ați spus, multiplele fațete ale reflectării realității. Dacă primul capitol a fost rezervat ideii de timp și spațiu, ultimul capitol, parcă, redă destrămarea acestui spațiu, fapt surprins de opera de critică literară.” (Ecaterina Chifu)
​„În primul rând, mă refer la prestația dlui Matincă Costea în cadrul rubricii divertisment. Este adevărat că recită mai încet, dar recită frumos. Mie îmi place. Referitor la cronica dlui lector din ziua de azi, dl Vasile Ghinea, impresionează, la acești doi autori Tudor Cicu și Varujan Vosganian, cât de bine gândesc românește. Istoria literaturii române vorbește despre alte cazuri de poeți aparținând altor etnii de pe teritoriul țării noastre: Alfred Margul-Sperber, Attila József ș.a. Ceea ce este interesant, este lupta aceasta cu… cuvântul pentru a-i smulge semnificațiile. S-a vorbit despre romantismul lui Tudor Cicu, romantism paseist. Este lumea lui Panait Istrati. Eu l-aș asemăna cu Fănuș Neagu, pentru că evocă același spațiu, al câmpiei. Ca modalități artistice ar fi de menționat expresivitatea limbajului, oralitatea, scoase în evidență de vocative și imperative, și de interjecții. Dl Vasile Ghinea se dovedește un explorator atent al creației lui Tudor Cicu făcând posibilă o mai bună înțelegere a semnificațiilor textelor, efort meritoriu. (Dlui Hangu) Din Pandelă la Posada,/ Cuvântul dumnealui e spada/ Ce doboară prin poiene/ Turbine eoliene.” (Mihail Constantinescu)”
​„Pentru ziua de 8 Martie, un omagiu adus femeii: (Mărțișorul) Aș vrea să-ți dăruiesc un mărțișor,/ În el un spic,/ O ramură de brad și un grăunte./ O floricea de colț/ Din vârf de munte.// Aș vrea să-ți fac iubito/ Din iniomă breloc./ S-așez acolo toate/ Minunile-ntr-un loc.// Și-n loc de arnici aș pune,/ Din curcubeu fuior./ Și l-aș lega cu dorul,/ Întregului popor.// Ca fond de primăvară,/ Aș pune un colț de cer/ Și l-aș picta cu stele./ Ca pe un giuvaier.// Și odat’ cu mărțișorul,/ Ți-aș da o… Românie./ Un cântecel de slavă/ Și dragostea de glie. Fără dl Matincă Costea Cenaclul „Alexandru Sihleanu” nu ar mai fi așa cum este: o apropiere între oameni, o relaxare, spuse toate cu un umor care îl caracterizează. Despre poetul Tudor Cicu am numai cuvinte plăcute, întrucât știe, atât de bine, să arate fiorii dragostei. Atât poezia, cât și proza d-lui sunt citite cu mult drag. La dl Vasile Ghinea, în creația literară pe care ne-a prezentat-o astăzi, îmi place răscolirea sentimentului. Dl Ghinea este atent la semnificația cuvintelor și reliefează faptele cu multă aplicație, făcând mai ușoară lectura cărții. Dl Tudor Cicu mi-a scris o prefață la cartea mea În umbra inocenței în care a evidențiat, atât de bine, ceea ce cuprinde în fond volumul.” (Valeria Popa)
​„Am ascultat și astăzi, cu plăcere, în deschiderea ședinței Cenaclul „Alexandru Sihleanu” momentul distractiv prezentat de colegul nostru Matincă Costea. Cu același talent, deosebit, ne-a recitat binecunoscuta poezie a lui George Topîrceanu, Balada chiriașui grăbit, cât și alte creații proprii sau ale altor scriitori. Îl felicit și îi mulțumesc pentru atmosfera pe care o creează de fiecare dată. Lectorul de serviciu Vasile Ghinea este un adevărat căutător de frumos în opera literară, deoarece și astăzi, ca și înalte dăți, ne-a demonstrat acest lucru. În creația sa de natură critică, lectorul de azi, Vasile Ghinea, ne-a adus în față una dintre cărțile lui Tudor Cicu, scriitor buzoian. A pătruns cu minuțiozitate în volumul de poezie Cântece la dairea, al acestui buzoian, născut și crescut pe meleaguri dobrogene, care a reflectat în opera sa, atât narativă, cât și poetică, aceste meleaguri care i-au încântat copilăria. Cu un vocabular divers, dar și plin de regionalisme, Tudor Cicu a obținut o poezie viguroasă și nostalgică, pe care criticul literar de astăzi a comentat-o cu profesionalism. Dl Vasile Ghinea a vorbit în lucrarea sa de critică literară despre structura operei lui Tudor Cicu, cât și de bogăția de sentimente și idei pe care acesta le-a exprimat în opera sa, de romantismul care se desprinde din lectura poeziilor lui Tudor Cicu. Criticul literar Vasile Ghinea a punctat, de asemenea, legătura poeziei lui Tudor Cicu,cu înaintașul său de origine brăileană, Panait Istrati, acest strălucit scriitor român, a cărui valoare a fost descoperită de Romain Rolland. Felicitări lectorului de astăzi și mă bucur că abordează în scrierile sale cărțile scriitorilor din zonă.” (Aneta Țâru-Pioară)
​„Momentul dlui Matincă, ca întotdeauna, creează o atmosferă plăcută, pentru care îl felicit și îl aștept în continuare. Legat de cronica dlui Ghinea, pot spune că d-lui excelează în critica literară, fiind o cronică interesantă despre cartea unui talentat poet și prozator buzoian, Tudor Cicu. Îl felicit! (Ziua femeii) E ziua femeii pe care o iubim,/ E ziua femeii, să o prețuim!/ E ziua ta caldă adiere și dulce floare/ La mulți ani de ziua cea mare!// La mulți ani femeie, floare de crin,/ Ca floarea din glastră, floarea cea gingașă,/ La mulți ani femeie, pasăre măiastră!” (Nicolae Constantinescu)
„Am ascultat o critică literară deosebită, unde Vasile Ghinea se ridică, cel puțin, la nivelul autorilor prezentați. (Măcinicii) Dacă nu-i în cramă vin,/ Zile negre le apare!/ La tradiții domnii țin:/ Sparge patruzeci pahare! (Crama din Zăplaz) La Zăplaz, în vechea cramă,/ Nu mai este vin de fel./ Paznicu’ lăsat să doarmă,/ Nimeni altu’… Păstorel.” (Dumitru Hangu)
„Ce ne mână să scriem despre alții? Admirația. Surprinderea. Indignarea. Amintirile. Compatibilitatea. Nevoia de comunitate. ,,Cazul Vasile Ghinea” vă este cunoscut, de câțiva ani recidivează constant, alegându-și selectiv ,,victimele” împroprietăririi cu propriile-i opinii, totdeauna cuviincioase, conspective, grijulii cât să nu le pervertească patrimoniul lexical. O ,,infracțiune” benefică încunoștințării colegilor azi, cititorilor de ieri și mâine despre ,,năzbâtiile” confraților. Tudor Cicu era pasibil de multă vreme, în cărțile-i ,,au dat buzna” nume cu greutate pentru motive întemeiate: averea unui om bogat este pândită în fiecare zi pentru ,,a i se face felul”. Precum și dânsul, ,,hoț de elită”, nu ezită să-și plimbe mâinile dibace prin bunurile spirituale ale celorlalți. Mai în glumă, mai în serios, exercițiul depășirii simplei lecturări produce beneficii: autorului însuși, dacă i se livrează textul apreciativ, de bine ori mai puțin – află cât prețuiesc cuvintele în ochii și mințile altora; ,,părerologului” încumetat – o nouă piele auctorială îi întreține și dezvoltă abilitățile de comunicare, cu sine și ceilalți, ele însele concurente la premiul cel mare: opera literară. Amândoi îmi sunt dragi, ,,critic” și ,,criticat”, de ambii mă leagă amintiri directe și indirecte: zorile democrației la Râmnicu Sărat, respectiv locurile comune prin care am bântuit odinioară – în pas de cal dobrogean, în ritm de geampara militarul din mine, în termen, a stors de apă toate izvoarele, nu marea, spre a le servi firului de iarbă ce dă pâine -, de la Bairamdede la Chirnogeni, de la Adamclisi la Cobadin, de Coroana la Albești, până la Tătaru.” (Sorin Călin)
„Se cuvine a sublinia faptul că lectorul de serviciu, de astăzi, dl Vasile Ghinea, nu este un debutant, ca și în datele anterioare el reușește să facă, cu maturitate, o critică literară spre satisfacția celor prezenți.” (Matincă Costea)
​În timp ce mă străduiam să termin cronica, am aflat că a încetat din viață scritorul Marin Ifrim. Îmi plânge sufletul. Dumnezeu să-l odihnească!
​Sâmbătă, 16 martie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Dumitru Hangu. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share