Cenaclul Alexandru Sihleanu – 6 Aprilie 2019


JOCURI POPULARE DIN ZESTREA VĂII RÂMNICULUI SĂRAT

Sâmbătă, 6 aprilie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, cu „o suită de jocuri populare de pe Valea Râmnicului Sărat”, de acum 120 de ani, a Societății de jocuri, port și muzică Chindia, înființată în anul 1898 de boierul Menalas Chircu. Jocurile au fost preluate de formația Căminului Cultural din Jitia, în urmă cu 62 ani. De jocuri s-a ocupat, la început, învățătoarea Marieta Hogea din Boldu. Înregistrarea jocurilor aparține scriitorului Dan Manciulea. O altă melodie, ascultată cu plăcere, din repertoriul interpretului Ion Ghițulescu, Frumoasă râmniceană, aparține compozitorului Ion Rădulescu, ce se odihnește în cimitirul din orașul iubit, Râmnicu Sărat”.
A continuat, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment susținut de același Matincă Costea, care în fiecare sâmbătă își face o datorie de suflet, pentru relaxarea spiritelor, pe un monolog de Nicu Vafiadis, Basm din anul 2000, un monolog creație proprie, Când ții locuri ocupate și iar un monolog propriu, Mai bine circul pe jos, și… aplauze pentru interpretare și memorie.
A urmat lectorul de serviciu, Dumitru Hangu, cu un material documentar Jocurile populare – zona Râmnicu Sărat din care redau: „În zonele etnografie din țară, un rol deosebit l-a avut jocul popular. În zona Râmnicu Sărat au fost cunoscute și prezentate 17 jocuri, care se mai păstrează și în prezent. Acestea sunt: „Hora în două părți”, „Hora în dreapta”, „Brâul ca la Jitia” (unic în țară), „Jianul”, „Ciobănașul”, „Slănicul”, „Ca la Breaza”, „Alunelul”, „Ca la ușa cortului”, „Țigăneasca”, „Sârba”, „Zuralia”, „Oița”, „Florica”, „Ceasornicul”, „Focșăneasca”, „Basarabeanca”. Boierul râmnicean Menelas Chircu, în anul 1898, pune bazele Societății de jocuri port și muzică „Chindia”, care prezintă în țară, dar și în unele capitale europene, în perioada 1900-1939, jocurile din zona Râmnicu Sărat. Suita de jocuri populare se află la formațiile din Râmnicu Sărat, Dumitrești, Chiojdeni, Jitia, Bisoca, Vintileasca, iar în alte localități se desfășoară la petreceri în familie, nunți, botezuri. Muzica instrumentală cu suita de jocuri a fost salvată în ultimul moment , fiind înregistrată de la lăutarul Fieraru Filică, decedat la doi ani după înregistrare. Acesta a fost susținut, la momentul redării muzicii, de violonistul râmnicean Victor Manolache, iar la țambal, de un membru al ansamblului „Țara Vrancei”. La înregistrare au contribuit Primăria Jitia, Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”, prin dir. Violeta Vîlcu-Socol, col. Dan Manciulea și subsemnatul. Jocuri din Fonoteca de Aur, patrimoniu UNESCO: (Slănicul) Pe la voi pe la Slănic,/ S-a făcut porumbu’ mic/ Și fasolea tot așa,/ N-au fetele ce mânca. (Jianul) La Jian, ca la Jian,/ Că n-am mai jucat de-un an,/ Dar acuma am să joc,/ Să se mire soarele,/ Cum îmi merg picioarele.(Focșăneasca) Focșănește, focșănește,/ Prinde fata și-o-nvârtește,/ Învârtește-o de trei ori,/ Că-i miroase gura flori. Strigături de pe Valea Râmnicului: Foaie verde lobodă,/ Lăsați hora slobodă,/ Că-s flăcăi din multe sate/ Și joacă care cum poate; Foaie verde trei scaieți,/ Hai la horă, măi băieți,/ Care vreți, care puteți,/ Care nu mai rămâneți,/ Rezemați lângă pereți; Unde joacă râmnicenii, Dedesubt pământu’ geme,/ De opinci și de obiele/ Și de fete frumușele.” Dl Dumitru Hangu consideră promovarea Văii Râmnicului Sărat din punct de vedere etnografic, folcloric, geografic și istoric ca o datoric de onoare față de locuitorii locurilor natale. Spor la treabă și succes!
​„Am participat la ședința Cenaclului Alexandru Sihleanu, unde am reușit să văd, cu ochii minții, o lume veche, apusă, pe care în perioada copilăriei mele, ducându-mă cu bunicul din partea Brăilei, mergeam la balurile de la țară, unde am auzit aceste strigături. Îmi sunt cunoscute. Mi-aș dori ca elevii nostri, din școala Grebănu, unde predau să cunoască aceste tradiții și obiceiuri, prin prezența dlui Dumitru Hangu la activități extracuriculare, să le povestească, să le citească, să vină cu documente în acest sens.” (Gabriela Marcu)
​„Audiind grupajul muzical legat de dansul de pe Valea Râmnicului Sărat, precum și pledoaria dlui Dumitru Hangu pe aceeași temă, mi-am amintit de un grupaj de versuri, grupaj interpretat de mine în diverse spectacole și care suna așa: Valea Râmnicului nostru/ În peisaje e bogată./ Oriunde ți-arunci privirea,/ Inima-ți este furată,/ De-aceea în orașul nostru,/ La orice chioșcuri găsești,/ Să trimiți unui prieten,/ O vedere… din Ploiești. Materialul susținut se dovedește foarte bogat în informații, pentru mine, unele în premieră. Aștept serialul doi!” (Matincă Costea)
​„Materialul prezentat de dl Dumitru Hangu se dovedește a fi autentic zonei Râmnicu Sărat. Am o fotografie cu Ion Rădulescu, care a fost invitat la Clubul Femina, la aniversarea a 10 ani de existență. Am avut și am trăit cu amintirile trecutului care bucurau atâta lume. S-ar putea ca peste ani, generațiile viitoare se vor inspira din tot ce a fost vechi: muzică, folclor. Acești oameni, care scot la iveală adevărata noastră identitate, le vor suscita și lor dragostea de orașul în care trăiesc.” (Valeria Popa)
​„În primul rând, consider nobil gestul colegului nostru Dumitru Hangu de a scoate la lumină nemuritoarele valori spirituale râmnicene. După cum a menționat și D-sa, revin la doi termeni: folclor și etnografie. Folclor vine din limba engleză, folklore, folk – popor, lore – știință și include creații artistice populare, obiceiuri, tradiții populare. Etnografie vine din limba greacă veche, ethnos – popor, graphein – a descrie, este știința care se ocupă cu clasificarea popoarelor lumii, care studiază compoziția, originea și răspândirea lor, care urmărește evoluția culturii lor materiale și spirituale, legături cultural-istorice. Pentru mine, ca auditor, a fost o plăcută surpriză de a remarca prodigioasa contribuție a lectorului care urmărește să scoată în evidență unicitatea acestor comori râmnicene. Nu întâmplător a fost evocată figura dnei Marioara Murărescu, a cărei activitate o continuă Georghița Nicolae. Dl Dumitru Hangu a comentat ca un bun cunoscător al coregrafiei, folclorului și aduce în fața noastră lucruri despre care eu n-am auzit. Manționez că am făcut parte din echipa de dansuri de la Bisoca.” (Mihail Constantinescu)
​„Azi dl Dumitru Hangu a devenit, în mintea mea, doctor în istorie pentru etnografie al zonei noastre Râmnicu Sărat. Felicitări! Mă surprind „popoarele” de preocupări ale dlui Hangu. Dlui Hangu îi pot oferi bustul lui Menalas Chircu pentru colecția d-lui de etnografie. Jocurile populare autentice s-au pierdut, la fel s-a întâmplat și cu costumul popular. Îi mărturisesc dlui Hangu că voi susține totdeauna activitatea D-sale. Felicitări! (Mihai Doina)
​„Felicitări dlui Matincă Costea pentru materialul prezentat și pentru însuflețirea cu care îl susține. De asemenea felicitări dlui Dumitru Hangu pentru păstrarea și evocarea cu multă patimă a obiceiurilor folclorice din zona Râmnicu Sărat. Materialul prezintă un aspect de documentar și este susținut cu imagini fotografice și fragmente muzicale. Îl știam pe dl Hangu ca un bun epigramist și un bun evocator al plaiurilor natale, și m-a surprins, astăzi, cu patosul cu care vorbește despre dansurile și muzica populară din zonă. Îi dorim să continuie și mult succes!” (Georgeta Iuga)
​„Legat de momentul dlui Matincă Costea, chiar dacă l-am mai auzit, îmi place. Basmul anului 2000. Legat de acesta, i-am dedicat o epigramă: Basmul ăsta e etern,/ Știu că e unul modern,/ Nu e cu un cal maro,/ Doar c-un împărat mișto. Legat de materialul prezentat de dl Hangu, este interesant pentru noi tinerii să nu ne uităm identitatea, pentru care îl felicit și aștept continuarea. Am compus o Dilemă la frunză: Frunza asta prezentată,/ E strigată, ori jucată? Poate e cea de pe ram,/ De la Eva sau Adam.// Despre joc că nu-i ușor,/ Astăzi ne vorbești cu spor,/ Ca să fie pe măsură,/ Ne reciți o strigătură.// Hai la joc, să fim în top,/ Să jucăm cu toți nonstop./ Astăzi Mitică are rangu,/ În horă să țină hangu.” (Nicolae Constantinescu)
​„Mai întâi vreau să doresc să marcăm și în cadrul ședinței Cenaclului Alexandru Sihleanu de astăzi, dispariția scriitorului Marin Ifrim, originar din com. Bălăceanu, care avea o extraordinară dorință de viață. Odihnească-se în pace! Veșnicul Matincă Costea ne delectează la fiecare început de ședință cu câte un album umoristic și îl felicit pentru modul cum știe să intre în pielea personajului pe care îl interpretează. Apreciez din suflet și felicit în același timp, preocuparea dlui Hangu de a scoate la lumină, încă o dată, dacă mai era nevoie, aceste nestemate etnofolclorice din zona Râmnicu Sărat, marcând autenticitatea și unicitatea lor. Astăzi, prin ceea ce ne-a prezentat, a îmbinat muzica cu poezia, imaginea și a încercat, pe cât a putut, să aducă în fața noastră documente care să susțină ceea ce a spus și să interpreteze prin viu grai strigăturile care însoțeau jocul popular românesc. Este preocupat, pe lângă problemele etnofolclorice ale zonei și de istoria zonei. Îi urez succes pe drumul pe care a pornit și să continue să mențină acest tezaur folcloric din zona noastră.” (Floarea Stănescu)
​Muzica invitatului special Manea Agheană și chitara sa, astăzi, s-a lăsat așteptată. Îi dorim multă sănătate!
​Sâmbătă, 13 aprilie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Dumitru Hangu. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share