Cenaclul Alexandru Sihleanu – 2 Februarie 2019


ÎNTRE DRAGOSTE ȘI ISTORIE, MUZICA ȘI UMORUL ÎNSUFLEȚESC ATMOSFERA

​Sâmbătă, 02 februarie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, versuri Matincă Costea, muzică Manea Agheană, câteva cântece pe versurile unor poeți buzoieni contemporani și… aplauze pentru prezența, și mai ales, prestația trubadurului Manea Agheană, care a însuflețit atmosfera. Să-l țină Dumnezeu sănătos, pentru a ne bucura de prezența lui!
A urmat, un moment de divertisment, ca un echilibru, susţinut de acelaşi Matincă Costea, care sâmbătă de sâmbătă descreţeşte frunţile celor care iubesc literatura, dar şi divertismentul, ca într-un micro spectacol. Astăzi, a relaxat atmosfera cu un monolog culegere, Pasiuni și suferințe și câteva catrene umoristice, creație proprie, Felicitări.
​Invitatul special Manea Agheană și chitara sa, cu „Trăiască România”, versuri Ion Nicolescu, muzică Nicu Alifantis, și câteva melodii de dragoste a creat o atmosferă deosebit de plăcută.
Lectorul de serviciu, Matincă Costea, a citit un fragment din volumul Nostalgii râmnicene/ Oameni și fapte, Ed. Olimpus, 2008 din care exemplific: „(Retrospectivă și contemporaneitate) Așezat pe malul stâng al râului cu același nume, orașul dintre dealuri și câmpie își pierde existența în negura vremurilor. Prima atestare documentară ce consemnează prezența localității pe harta Țării Românești, constă într-un document emis în anul 1439 de către domnitorul Vlad Dracul, domn al Munteniei, din care rezultă faptul că la vama „Râmnic” negustorii erau obligați să plătească câte doi florini pentru fiecare car de marfă ce intra în Muntenia. Râmnicul era pe atunci district de vamă între cele două principate, poreclit de contemporani „margine de țară”. În urma bătăliei lui Ștefan cel Mare cu Radu cel Frumos în anul 1473 de la „Cursul apei”, probabil Vadul Râmnicului, în ziua de 8 noiembrie, potrivit obiceiului său, domnul moldovean ridică un an mai târziu în Târgul Râmnicului biserica numită „Piatra” pe locul unde se află azi catedrala „Cuvioasa Paraschiva”. Privind bătălia lui Ștefan cu Radu s-au emis și alte teorii, precum că lupta s-ar fi dat la Gherghița în apropiere de Ploiești, dar eu pledez pentru prima variantă, deoarece Ștefan nu ridica biserici în pământ străin, iar numele de „Piatra” semnifică faptul că Ștefan și-ar fi întins vremelnic hotarul până la Vadul Râmnicului, el reprezentând piatra de hotar. Peste orașul nostru s-au abătut multe evenimente neplăcute care au lăsat răni adânci în trupul său. Bogdan al III-lea, un urmaș al lui Șefan cel Mare, dă foc Râmnicului care arde din temelii, pentru a răzbuna jafurile făcute de oastea muntenească în ținuturile Putnei. Orașul renaște din cenușă. (…) A continuat cu schița Pleacă-n zori un tren: „Primăvara se așternuse în adevărata ei splendoare după o iarnă prelungită. Aerul din parcurile bătrânului oraș era inundat de parfumul florilor multicolore ce alcătuiau decorul specific al acestui îndrăgit și așteptat cu nerăbdare anotimp. Rândunelele confirmau din plin acestă reverie prin fidela lor prezență și așteptate cu drag și nostalgie. În parcul central al vechiului oraș întinerit, pe o bancă se aflau doi îndrăgostiți îndrăgostiți ce se îmbrățișau, dar se și sărutau după o scurtă conversație. (…)” Matincă Costea împletește umorul cu sensibilitatea povestitorului, iar sentimentul patriotic este călăuzitor în viață.
​Invitatul special Manea Agheană și chitara sa a încântat asistența cu melodii de dragoste.
​„Cartea dlui Matincă este mică, dar în realitate este deosebit de mare. A apărut într-o perioadă când despre Râmnic erau foarte puține cărți. Prima carte a apărut după 1990, am fost și am procurat-o de la Buzău, cartea lui Grigore Radu Stănescu, O istorie a Râmnicului. În 2008 apare cartea dlui Matincă Costea și tot în 2008 apar și eu cu cartea Valea Râmnicului Sărat – istorie și legendă. După această perioadă au fost reeditate O viață aleasă de Teodor Baciu, o carte a lui Octavian Moșescu și Almanahul Râmnicului din 1931. Dl Matincă prezintă o istorie a Râmnicului. Mă opresc la bătălia din 1473. Nicolae Iorga a luat în calcul legendele locale și consideră că lupta dintre Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos din 1473 a fost la albia Râmnicului. Conform documentelor vremii tabăra lui Radu cel Frumos a fost la Dealul Florilor, actual Dealu Florii. Tot în documentul respectiv, oastea lui Ștefan cel Mare a venit pe sub dealuri de la Focșani către Râmnicu Sărat și-a instalat tabăra pe teritoriul comunei Jideni, actual Podgoria și în dimineața zilei de 8 noiembrie a fost atacată de oastea lui Radu cel Frumos. Bătălia a avut loc pe cursul apei Râmnicului. De la 1300 se cunoaște denumirea de Drumul Bogdanului (Moldoveanului) pe teritoriul comunei Grebănu, a rămas actuală. Dl Matincă ar trebui să mai prezinte câte ceva despre istoria Râmnicului și în alte ședințe. (Românii la 1919) Pe atunci la colț de stradă/ Mai primeau câte un sfat,/ Discutau și în ogradă/ Despre mari oameni de stat. (Prezentul 2019) Cin-se joacă cu poporu’,/ Îi ușor, dar greu să spui,/ Dacă-i va seca izvoru’,/ Va primi… pedeapsa lui. (Ministrul justiției) La justiție avem ministru,/ Însă unul mititel!/ Și-a făcut un alt registru,/ Știm că-l cheamă… Tudorel.” (Dumitru Hangu)
​„De remarcat nu numai talentul lectorului ca actor, ci și ca autor. Acesta ne aduce în atenție fapte din istoria urbei noastre care ne răscolesc, ne tulbură. Aparținând mai curând stilului publicistic, autorul folosește cu măiestrie nu numai mijloace artistice, dar și modurile de expunere, într-o limbă melodică, fluentă, plăcută și accesibilă.(Dlui Hangu) Crezând că-i permite rangu’,/ Să vorbească domnul Hangu,/ Își bea cafeaua în grabă,/ Apoi pleacă. Are treabă! (După un cântec interpretat de dl Manea Agheană) Viața-i ca o melodie/ Și vrăjiți de armonie,/ Veseli țopăim: țop, țop,/ Uitând că suntem în plop. (După un cuplet interpretat de dl Matincă Costea) Femeia te vrăjește,/ Cu zâmbetul ei sec,/ Te uiți la ea degeaba/ Și lung ca un zevzec.” (Mihai Constantinescu)
​„Am fost atentă la tot ce-au prezentat protagoniștii noștri astăzi, la această ședință a Cenaclului Alexandru Sihleanu. Apreciez interesul și dragostea dlui Agheană pentru ceea ce face pentru creația d-lui, mai ales că astăzi a venit cu melodii noi, pe versurile unor poeți buzoieni. Felicitări pentru toată truda d-lui și plăcerea cu care ne onorează de fiecare dată. Lectorul de serviciu, de astăzi, dl Matincă Costea și-a început prezentarea materialului cu un preambul, așa cum dânsul a menționat, care este o informare istorică despre orașul Râmnicu Sărat și împrejurimi. A menționat atestarea acestei localități și apoi a trecut la alte momente mai apropiate timpului nostru. Perioada de mijloc omisă de dl Matincă a fost completată de dl Hangu, detaliindu-ne acel moment crucial de luptă dintre Ștefan cel Mare și Radu cel frumos. Prin acel preambul, dl Matincă ne-a dovedit încă o dată talentul său oratoric și de artist. Aștept ca în ședințele următoare să se continuie cu aceste informații istorice și pe dl Hangu îl aștept cu o lucrare pe această temă. Partea a doua a contribuției dlui Matincă și anume acea lucrare literară Pleacă-n zori un tren, pe care lectorul a numit-o schiță, dar nu sunt de acord. În lucrare predomină narațiunea ca mod de expunere și urmărind definiția schiței, trebuie să predomine dialogul. Toate momentele dintre cei doi protagoniști să le treacă de la vorbirea indirectă la vorbirea directă. Este un eseu pe tema iubirii, deoarece nu putem urmări momentele subiectului. Din punctul de vedere al exprimării corecte într-o operă literară, n-am sesizat decât un condițional-optativ greșit (ne-ar place). Închei prin al felicita pe dl Matincă, deoarece ceea ce ne-a citit este un eseu bun.” (Aneta Țîru)
​„La invitația dlui Matincă, în calitate de lector de serviciu al ședinței de astăzi, am răspuns cu prezența și cu multă plăcere. Materialul prezentat abordează trei aspecte diferite prin care D-sa își manifestă talentul scriitoricesc și profundul caracter umoristic al primelor două lucrări. Sinceritatea și bunul simț al cuvintelor alese demonstrează o sensibilitate și oratorică, și în profuzimea interioară. Critică fără să jignească, ceea ce demonstrează o îndelungată perioadă de activitate scenică, împrumutând de la înaintași partea pozitivă umoristică. Nu este vulgar și nu scade ștacheta creației. Este un bun patriot, iubindu-și cu generozitate orașul care i-a devenit al doilea ținut natal iubește natura și trăiește cu nostalgie perioada tinereții pe care încearcă să o zugrăvească în povestirea prezentată. Îl felicit și îi urez să fie prezent pe scena Centrului Cultural cu prilejul aniversării semicentenarului Clubului „Femina”. Despre dl Manea Agheană numai de bine pentru perseverența dânsului de a prezenta cântece alese patriotice, de dragoste și satirice. Activitatea de astăzi a fost un moment de plăcere și acumulare de noi idei în domeniul literar și istoric.”(Alexandra Popescu)
​„Astăzi a fost o zi întru totul dedicată maestrului Matincă Costea. Afară de momentul inedit de umor, pot să spun că ne-a arătat iubirea în două ipostaze: iubirea de istorie locală și iubirea dintre cei doi tineri. Chiar de viața nu e roză,/ Azi prezinți umor și proză,/ Maestre ești inedit/ La puterea infinit. Referitor la momentul muzical, de care îmi era dor, astăzi am fost plăcut impresionat de surpriza dlui Agheană, dar mi-a plăcut în mod deosebit cântecul Fata buzoiană. Soarele iar a zâmbit,/ Să-ți ureze bun venit,/ Azi cu fata buzoiană/ Să alungi cumplita iarnă. Și două epigrame inspirate din schița dlui Matincă. Se aude un refren,/ Pleacă iar în zori un tren,/ Strălucind pe țărm la mare/ O iubire trecătoare; Fata e atrăgătoare/ Și frumoasă ca o floare./ Of, iubirea trecătoare,/ Iute ca un val dispare. Felicitări!” (Nicolae Constantinescu)
​„Azi regele planetei divertisment a atașat la calitatea de deschizător de ședință a Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, cu momente umoristice și pe cea de lector de serviciu, și le-a susținut pe ambele cum numai D-sa știe, adică foarte bine! Felicitări! Tema eseului prezentat m-a surprins plăcut… și îmi este chiar folositoare. Am aflat unele amănunte pe care nu le cunoșteam. Așa este nenea Matincă: totdeauna modest, folositor, inspirat, talentat. El este unicat la noi în Râmnicu Sărat și demn de venerație. Este decanul de vârstă al Cenaclului Sihleanu, dar este mai verde și mai plin de viață decât mulți dintre contemporanii mai tineri. Lângă D-sa nimeni nu rezistă să stea supărat. Unii răutăcioși nu îl înțeleg, dar avem puțini din aceștia. Pentru mine este demn de veneraţie. Este un om cu O mare, cu majuscule. Să ne trăiască! Anii care vin să-i aducă alinarea bătrâneţii şi a singurătăţii. Dumnezeu să vă ajute! Râmnicu Sărat este un loc unde istoria așteaptă de secole o vorbă bună, o privire prietenească. Ea are să ne spună întâmplări inedite și interesante. Dacă o ascultăm, vom afla amănunte despre strămoșii noștri, despre bunicii și părinții noștri, despre prietenii și vecinii noștri și despre viitorul nostru… amănunte cu care istoria învățată la școală ne-a mințit: era istoria dictată de Moscova. Istoria trebuie să fie o poveste adevărată!” (Mihai Doina)
​„Tot ce a prezentat dl Mtincă, ne arată cunoștițele sale istorice și culturale prin care aduce generației tinere o prospețime de informații. Cunoscând istoria Râmnicului din cele relatate de dl Matincă, reiese de ce Râmnicu Sărat a decăzut și vecinii noștri ne-au dezmembrat. Consider că poate fi o temă de dezbateri pentru cei care vor fi administratori ai Râmnicului Sărat. A dovedit că este un cunoscător al istoricului local. Este un talent al Râmnicului Sărat și îi doresc succes și multă sănătate. Dlui Agheană îi doresc multă sănătate, Doamne ajută, să se ocupe în continuare de muzică, astfel să ne adune în jurul lui, cântecele lui ne apropie.” (Dumitru Bardaș)
​„Activitatea de astăzi a Cenaclului Alexandru Sihleanu a fost deosebită prin faptul că a alternat deseori momentele literare, cu momentele umoristice și momentele muzicale susținute de dl Manea Agheană. Ca de obicei activitatea s-a deschis cu imnul Râmnicului Sărat, susținut de dl Agheană, care revine în mijlocul nostru după o absență apreciabilă, revine cu un tonus deosebit de bun, cu compoziții muzicale proprii, plăcute ca linie melodică, pe versurile unor autori buzoieni contemporani. Gândește pozitiv. A urmat momentul umoristic prezentat de dl Matincă Costea, autor de cuplete umoristice, monologuri, epigrame cu care a înveselit săli de spectatori în oraș, dar și în deplasări. Interpretează cu mult talent oratoric și dramatic din creații proprii, dar și din alți creatori. Interesante și prețioase sunt informațiile oferite în Nostalgii râmnicene, privitoare la istoria locală. Este stăpânit de un profund patriotism local și deține un mare bagaj de informații. Interesante sunt adăugirile făcute de dl Dumitru Hangu căruia i-aș propune, pe cât posibil, să facă o schiță a Drumului Bogdanului. Frumoase și plăcute au fost cele câteva dueluri epigramistice între cei doi epigramiști: Mihail Constantinescu și Dumitru Hangu. Referitor la activitatea literară a dlui Matincă Costea aș face câteva atenționări privitoare la topică pentru că nefiind corectă ea schimbă sensul enunțului. Ex: Aceste drumuri feroviare de fier. Pentru bogăția de informații pe care le deține și pentru munca sa susținută pe tărâm cultural este de felicitat. Succes!” (Floarea Stănescu)
​„(Dlui Mihai Constantinescu) Dacă ai în perspectivă/ Să fii Papă, e-n derivă/ Nava Vaticanului,/ Ispita diavolului. (Dlui Matincă Costea) Și istoric, și actor,/ Cunoscut ca autor,/ Mereu tânăr și vivace,/ Domnu’ Matincă mereu place. (Dlui Manea Agheană) Un student întârziat,/ Cu examene de dat,/ Ca interpret și autor/ Spre-n cântarea tuturor.” (Georgeta Iuga)
​„Îi mulțumesc dlui Agheană că de fiecare dată când este cu noi la Cenaclul Sihleanu, ne cântă și ne încântă cu chitara d-lui. S-a simțit lipsa d-lui. L-am ascultat și îl ascult cu multă plăcere de fiecare dată pe dl Matincă prezentându-ne creațiile proprii sau preluate pe diverse teme, istorie locală, proză, poezii, epigrame. În biblioteca mea se găsesc zece volume semnate de dl Matincă Costea, pe care le-am citit cu deosebită plăcere. Dl Matincă are o bogată activitate culturală la nivelul orașului și nu numai. Îi mulțumesc pentru activitatea desfășurată și îi doresc multă sănătate!” (Costică Drîstaru)
​Ultimul cuvânt l-a avut muzica invitatului special Manea Agheană și chitara sa care s-a întrecut pe sine. Dumnezeu să-i dea sănătate, să ne putem bucura de muzica lui!
​Sâmbătă, 09 noiembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Georgiana Panait. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share