Cenaclul Alexandru Sihleanu – 16 Februarie 2019


CÂND TALENTUL ÎȚI ÎNTINDE MÂNA, NU ZĂBOVI, URMEAZĂ-L

Sâmbătă, 16 februarie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, versuri Matincă Costea, muzică Manea Agheană, „Trăiască România”, versuri Ion Nicolescu, muzică Nicu Alifantis, interpretare, voce și chitară, invitatul special Manea Agheană și… câteva cântece de dragoste, și… aplauze pentru prezența și prestația trubadurului Manea Agheană, care a făcut eforturi deosebite pentru a fi alături de noi ca într-un spectacol de suflet. Prezența și cântecele lui au însuflețit atmosfera.
A urmat, ca echilibru, Matincă Costea cu un moment de divertisment, cel care în fiecare sâmbătă, relaxează atmosfera și descrețește frunțile. Astăzi a recitat, spre încântarea asistenței, anticipând anotimpul florilor, Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu, a continuat cu un monolog de Mircea Crișan și Vasile Tomazian, Eu și Suzana, o miniatură satirico-muzicală, creație proprie, Nu știm și a încheiat cu o selecție de Bancuri de altădată.
A continuat lectorul de serviciu, Nicolae Constantinescu, cu câteva proze scurte. Ex: (A pierdut ce avea mai de preț) Mai avea o speranță. Se gândea că ființa cea mai dragă pentru ea o veghează de acolo de sus. Era totuși prea mult, pentru un suflet de copil. Pierduse ceea ce era de neînlocuit de nimeni și de nimic. Își pierduse ceea ce avea mai de preț: mama și dragostea ei. Cine o va mai ajuta cu un sfat? Unde e aceea care o îmbrățișa la orice problemă pe care o întâmpina în viața ei de copil? Cui îi va mai aduce urări în ziua care va rămâne cea mai tristă pentru ea, 8 martie, ziua în care nu va mai avea cui să dăruiască o floare alături de sentimentele ei pure. Nu mai avea cui să spună: – La mulți ani, mămico! Se va duce la mormântul rece și zăbovind acolo se va întreba: – Oare mai ai grijă de mine, scumpa mea, cea mai dragă ființă care m-ai lăsat din copilărie? – O copila mea, te veghez întotdeauna, chiar dacă tu nu mă vezi! I se păru că aude un glas. Poate era sufletul zbuciumat al acelei mame care nu avea liniște din cauza suferinței lăsate fetiței sale. Sau poate că era rodul imaginației fetiței care simțindu-i enorm lipsa, dorindu-și să îi mai audă măcar o dată vocea. A mărturisit pentru cronică: mulțumesc dlui Agheană pentru momentul muzical deosebit și dlui Matincă Costea, la un monolog prezentat, îi adresez o epigramă: Ne încânți cu al tău umor/ Prin talentu-ți de actor!/ Însă pe lângă al tău dar,/ Azi ești pe post de cântar. S-ar părea că Nicușor poate scrie proză bună. Posedă un talent, pe lângă sensibilitate, reflexivitatea, introspecția, conciziunea mă fac să cred că acesta este drumul său: proza.
Invitatul special Manea Agheană și chitara sa a continuat, cu melodii de dragoste, să încânte asistența.
„În primul rând, vreau să vă spun, sincer, mi-a plăcut proza lui Nicușor. Îmi place la el că nu întinde coarda, merge direct la subiect, ceea ce face să fie interesant ceea ce prezintă. La cât mai multe, să scoată o carte! Câteva cuvinte despre Grigore Vieru: s-a născut la 14 feb. 1935 în localitatea Pererîta din Basarabia și a decedat la 18 ian. 2009, Chișinău. Patria și limba română au un rol important în opera sa. Multe cântece pe versurile lui Grigore Vieru: Aldea Teodorovici și mai nou Fuego, apropiat cu Grigore Vieru. Și câteva versuri, dacă-mi permiteți: Grigore Vieru când se naște?/ el s-a născut de multe ori!/ De la Crăciun până la Paște/ Curg milioane de scrisori./ Versul lui în poezie,/ Renaște-n fiecare zi./ Dunărea și Prutul cum se știe,/ Îi bucuria noastră de a fi./ Casa părintească și a sa „moșie”,/ Cuprinse-n spațiul românesc,/ Un cântec către împărăție,/ Pe-acest cuprins dumnezeesc./ La ceas de sărbătoare, cu popas,/ Mulți râmniceni îl vor curta,/ Grigore Vieru, „bun rămas”,/ Azi am privit icoana ta. Și tot despre Grigore Vieru, pe coperta a IV-a a cărții d-lui, Sava Bogasiu scrie: Cartea Patria în opera lui Grigore Vieru este prinosul meu de recunoștință față de acest Luceafăr al limbii române, Grigore Vieru, pe care-l port în altarul inimii mele de român. Am fost hărăzit de Dumnezeu să am dublă cetățenie, adică român de două ori, având șansa să trăiesc pe ambele maluri ale Prutului, râul cu cele mai multe lacrimi ale neamului românesc. În pelerinajele mele din România – patria mamă, în Basarabia – pământ românesc, și invers, din Republica Moldova în Țara Românescă, cu slova Limbii Române în inima mea, l-am întâlnit, adeseori, pe Măria Sa Poetul fără de pereche, Grigore Vieru, cea mai frumoasă icoană a poeziei românești, din mileniul al III-lea. Și o poezie a celui sărbătorit și cu asta închei: (Limba noastră cea română) Sărut vatra și-al ei nume/ Care veșnic ne adună,/ Vatra cea născut pe lume/ Limba noastră cea română./ Cânt a patriei ființă/ Și-a ei rodnică țărână/ Ce-a născut în suferință/ Limba noastră cea română./ Pre pământ străvechi și magic/ Numai dânsa ni-i stăpână:/ Limba neamului meu dacic,/ Limba noastră cea română. În al limbilor tezaur/ Pururea o să rămână/ Limba doinelor de aur,/ Limba noastră cea română.” (Dumitru Hangu)
„În ședința Cenaclului Alexandru Sihleanu, de astăzi, glăsuiește tinerețea și consider că glăsuiește bine prin vocea lui Nicușor Constantinescu. Se pare că pășește cu dreptul în lumea prozei și mi-ar plăcea să meargă pe acest drum pe care va cuceri, în viitor, elogii.” (Matincă Costea)
„Vreau să spun că pentru mine nu este o noutate înclinația pentru proză a copiilor mei. Cât privește proza lui Nicușor, este o revelație pentru mine, care ca un mare iubitor de natură, contrazice o teză a unor autori. Nu contează într-o pădure că sunt copaci uriași, mult mai fermecătoare sunt florile care răsar între ei. Prozele lui Nicușor le văd ca niște mărgăritare care ies din frunzișul veșted, care reprezintă viața asta anostă, monotonă, cenușie. Este surprinzător faptul că aflându-se în preajma unui creator de literatură, Nicușor și-a creat un drum al său. Îl sfătuiesc să meargă înainte și cu epigramele. Prozele sunt la obiect, nu sunt sincope. Referitor la dl Agheană: Ca o rază strălucește,/ Sufletul ți-l încălzește,/ Zvonuri calde de chitară,/ Chiar în prag de primăvară.” (Mihail Constantinescu)
„Vreau să-l felicit pe Nicușor! Mi-a plăcut proza și îi recomand să transforme cărarea pe care a pornit într-o șosea.” (Manea Agheană)
„Ședința Cenaclului Alexandru Sihleanu s-a deschis cu Imnul orașului Râmnicu Sărat și Trăiască România. A urmat: „Cu zâmbet și amuzament/ dl Matincă e prezent/ Permanent,/ La moment./ El vine mereu la noi/ Și vreau versuri mai noi.”„Mereu tânăr și ferice” ne introduce în atmosfera unei primăveri timpurii, recitând teatral Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu, apoi ne-a prezentat câteva cuplete mai vechi și totuși noi. A urmat un potpuriu de melodii retro în interpretarea dlui Manea Agheană. Lectorul de serviciu Nicolae Constantinescu ne-a prezentat o epigramă, versuri închinate iubirii, apoi o schiță dedicată mamei, un scurt eseu, Undeva, cândva și în final citește o frumoasă povestire Regăsire, cu iz de elemente științifico-fantastice. Pe parcursul povestirii nu se pierde în amănunte, este original, dă nume personajelor pur românești: Doru și Ionuț. Or se știe faptul că „Dor” și „Doină” sunt cuvinte înscrise în calendarul UNESCO. Dacă urmărim devenirea participantului Nicușor Constantinescu la ședințele Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, observăm că el se perfecționează continuu, ține cont de observațiile care i se aduc, pentru care îl felicit.” (Floarea Stănescu)
Muzica invitatului special Manea Agheană și chitara sa a încheiat ședința de astăzi, pentru care toți participanții îi urează multă sănătate.
Vineri, 22 februarie 2019, începând cu ora 14:00, va avea loc lansarea volumului de poezie Mușuroaie, autor Sorin Călin. Sâmbătă, 23 februarie 2019, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Costică Drîstaru. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share