Fărădelegea lui Călin – Mitică… Hoțescu


Ghinion. Doar dacă nu i-a stat în intenție….
Când se pornesc lanțurile slăbiciunilor, o țin întruna până la ultima tangibilitate, iar la numărătoare dă mai multe. Distrugeri, degradări, vătămări…. Și moarte. Chiar nu mai contează câtă pușcărie încasează pentru dezastru, ci pagubele și victimele. Ce mă miră, de la un articol la altul, de la 254 la 255, are legătură tocmai cu nepăsarea anterioară. Intenție vădită comparabilă cu cea dintr-o fără de vină, inică, justă clar, dar sortită nedreptății pentru catastrofa produsă, în cazul ultim sentința este redusă simțitor, de la 15 la doar 12 ani. Discrepanță sesizată și în tandem cu Al. 4 al Art. 253, unde diferența este uriașă, distrugerea cu bună știință prin incendiere, explozie ține la răcoare 7 ani, cealaltă, ,,nevinovată”, abia un an sau amendă. Puse astfel cap la cap aș fi procedat diferit: aș fi acceptat puținătatea sentinței din culpă, însă consecințele dezastrului le-aș fi tratat egal, nu doar pentru irecuperabila cantitate și calitate a obiectelor, ci pentru oamenii răniți ori morți, cuantificați după cifra 2.
Greșeli și beneficii. Erori în trecut…. Nu doar celui ce-i căutasem de moment îngăduința primirii într-un spațiu i se întâmplase să nu-mi poată satisface doleanța ardentă, ci și mie. De la chiriașul lui, devenit în sensul legii intangibil și nemutabil, eligibil la totală imunitate locativă, la abuziva ocupare a apartamentului în care am intrat în posesie, pe hârtie, nesperat, la scurt timp. În 2003. N-am consultat Codul de atunci și nici cât de veridică era neputința Poliției de a stabili sau restabili dreptul de proprietate, disperantă, patronul atelierului de vulcanizare își smulgea părul din cap și barbă de furie în fața organelor calme, relaxate, degrevate de atribuția facerii de dreptate, ai căror umeri epoletați executau numai mișcări verticale. Să fi avut Penalul măcar un articol ca 256 în acel an și-ar fi zburat și-al lui, și-al meu direct la pârnaie, ocuparea fără drept a unui imobil se pedepsește cu cinci ani de detenție. În condiții de amenințare sau violență. ,,Nu ies din casa ta!” de dincolo de ușă cred că se-ncadra la cel puțin o chemare la secție. Mai ales că el și eu făcusem plângerea necesară îndeplinirii criteriilor Al. 2.
Pesemne că ar fi rămas încă din acele vremuri Mitică Popescu și echipa lui fără pâine, sfadele încinse pe micul ecran ar fi ținut exact un minut, cât durează o încătușare de îndrăzneț ce desființează sau strămută un semn de hotar, spre deliciul reclamantului, răzbunat. Și eu când tot presupun ce merită cu adevărat unele fapte ilicite. Se pare că sunt aprobat într-un singur caz, distribuit unei multitudini de articole: consecințele deosebit de grave primesc o bonificație, plus jumătate, la 228, 229, 233-235, 239, 242, 244-245, 247, 249-251. (Art. 261′)

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share