Cotețul cu metafore – După Paște…

După Paște…

Dragi prieteni, Paștele-a trecut,
E liber la păcate cu duiumul
Ne-ntoarcem deci, căci rătăcisem drumul
La ce făceam mai bine, așa ca la-nceput.

Ne-am amăgit o clipă cu sfințirea,
Mințindu-ne frumos că suntem buni
Rămânem, însă, mult prea mulți nebuni
Ce-și caută pe lume mântuirea.

Vor trece-aceste clipe de tăcere
Și vom țipa din nou cu disperare
Căci n-am primit de Sus iertare
Și nici vreun semn, spre propria plăcere.

Am dat cu-ncrâncenare acatiste
La schituri, moaște, mânăstiri
În așteptarea supremei mântuiri
Vărsat-am false lacrimi în batiste.

Așa a fost de când e lumea,
Așa va fi pân’ la sfârșit
Trăim o viață numai din cerșit
Și-L așteptăm doar să ne dea.

Nu dăm nimic în schimb,
De ce am face asta?
Suntem doar egoiști și basta!
Și vrem cu toții câte-un nimb!

Așa o fi? Vă-ntreb pe voi…
Să-mi spuneți dacă eu greșesc
Și poate că prin gânduri rătăcesc
În căutarea unor sensuri noi…

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share