Cenaclul Alexandru Sihleanu – 24 Noiembrie 2018


MARIA, REGINĂ ÎNTRE REGINE ȘI DRUMUL UNIRII

​Sâmbătă, 24 noiembrie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, versuri Matincă Costea, muzică Manea Agheană, „Trăiască România”, versuri Ion Nicolescu, muzică Nicu Alifantis, interpretare, voce și chitară, invitatul special Manea Agheană și… alte câteva cântece patriotice, și… aplauze pentru prezența și prestația trubadurului Manea Agheană, care a însuflețit atmosfera. Să-l țină Dumnezeu sănătos, pentru a ne bucura de prezența lui!
A urmat, un moment de divertisment, ca un echilibru, susţinut de acelaşi Matincă Costea, care, sâmbătă de sâmbătă, descreţeşte frunţile celor care iubesc literatura, dar şi divertismentul, ca într-un microspectacol. Astăzi, a relaxat atmosfera cu un monolog de Florin Scărlătescu, „Scrisoare la înaltă promisiune”, două monologuri de Ion Măgîrdiceanu, „Eu sunt Nică Titirează” şi „Birocratul”, şi a recitat poezia Unire de Victor Tulbure: (…) „Unire-i scris pe pânza tricoloră/ Sub care ai știut urgii să-nfrunți/ Și să rămâi rotunda noastră horă/ Pe inimă, pe brațe și pe frunți”, încheiat în aplauzele asistenței pentru memorie și interpretare.
A continuat lectorul de serviciu, Mihai Doina, un sculptor cu pretenții. A ținut să-și etaleze un proiect pentru un viitor monument al Marii Uniri, care ar putea fi realizat la Râmnicu Sărat de un grup de sculptori și a prezentat un material informativ despre Unire, pregătit minuțios, în cronologia faptelor, ceea ce dovedește un pronunțat spirit patriotic: „Despre Unire, despre Mica și Marea Unire, despre orașul Alba Iulia și despre centenarul Marii Unirii – 2018 vorbim zilnic de mult timp, dar… înțelegem sfințenia simbolurilor SFINTEI UNIRI? Marea Unire realizată de români în 1918 s-a înscris în amplul proces de autodeterminare a popoarelor și de constituire (sau reconstituire) a statelor naționale care a cuprins Europa la sfârșitul Primului Război Mondial. Înfăptuirea statului național unitar s-a realizat prin lupte și jertfe, prin fermitate și inteligență, cu o amplă participare a tuturor energiilor creatoare ale poporului român. Momentul prielnic s-a ivit la mijlocul celei de a II-a decadă a secolului al XX-lea, când a izbucnit Primul Război Mondial. România urma să se alăture uneia dintre taberele aflate în conflict. O decizie greu de luat, deoarece în gruparea Antantei, din care făcea parte Rusia, se afla Basarabia, iar în cea a Puterilor Centrale era Austro-Ungaria, care stăpânea Transilvania și Bucovina. O paranteză! În anul 1392 apare prima menționare documentară a Bucovinei, desemnând partea de N.V. a Moldovei. La 7 mai 1775, convenției turco –austriece, Poarta cedează Imperiului Habsburgic Bucovina. La 24 august 1787 izbucnește războiul ruso-turc; teritoriul țărilor române devine teatrul operațiunilor militare. Prin pacea ruso-turcă din 16 mai 1812, semnată la București, Basarabia (ținutul dintre Prut și Nistru) intră în componența Rusiei. Închid paranteza. Intrarea României în Primul Război Mondial la 14 august 1916, alături de Antanta a urmărit realizarea deplinei unități naționale prin unirea cu vechiul regat al Transilvaniei și Bucovinei, străvechi teritorii locuite de români. După intrarea României în război, în august 1916, în Transilvania s-au adoptat măsuri draconice împotriva românilor: o limitare pronunțată a votului pentru români.(…) Materialul prezentat a avut în scenariu și evoluția dnei Aneta Pioară, în costum popular, cu două cântece populare și a dnei Mioara Zaharia cu două poezii patriotice.
​O atmosferă de sărbătoare a creat trubadurul Manea Agheană și chitara sa prin cântece patriotice. Să trăiască! Dumnezeu să-l binecuvânteze!
​„Astăzi am ascultat momente interesante dedicate Centenarului Marii Uniri, momente susținute de lectorul de serviciu Mihai Doina care a venit cu informații actuale legate de acest eveniment. Consider că cele prezentate denotă implicare și o manifestare a interesului acestui eveniment al Unirii de acum o sută de ani care merită toată atenția noastră. Mulțumesc dlui Mihai Doina pentru cele prezentate în cadrul Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”. Dl lector a fost susținut și de prezentarea unor membri ai Cenaclului râmnicean, de momente artistice legate de Marea Unire pe care le consider de o mare calitate artistică. Aș aminti, aici, pe dl Smarandache Agheană, dna Aneta Pioară, dl Matincă Costea și dna Mioara Zaharia. Le mulțumesc tuturor pentru cinstirea acestui memorabil eveniment.” (Adrian Câmpeanu)
​„Momentul de astăzi a fost dedicat Centenarului Marii Uniri. Materialul prezentat de dl Mihai Doina ne-a ajutat să înțelegem mai bine evenimentele petrecute la Marea Unire. Lectura dlui Mihai Doina a fost îmbinată cu poezia dnei Zaharia și cântecele dnei Pioară. Pe aceeași temă vine momentul artistic al dlui Agheană. La mulți ani, de Centenar! (Domnului Doina) Astăzi face-o prezentare/ Despre Unirea cea Mare,/ Chiar de-mi vine să bat oina,/ Doina nu citește Doina! De asemenea și momentul dlui Matincă Costea ne-a binedispus și chiar momentul cu Birocratul mi-a adus în minte chiar un fapt real, care s-a întâmplat și în familia noastră. Felicitări!”(Nicolae Constantinescu)
​„Dl col. Mihai Doina a făcut o interesantă radiografie a evenimentelor istorice premergătoare marelui eveniment de la 1 Dec.1918, Marea Unire. Pentru cântecele patriotice oferite de dl Manea Agheană și dna Aneta Pioară nu am decât cuvinte elogioase.” (Matincă Costea)
​„Dl col. Doina a prezentat o informare necesară și binevenită dedicată Centenarului Marii Uniri, pentru care îi mulțumesc. Apreciez versurile dnei Zaharia dedicate acestui eveniment. (Centenar) Se mai naște odată țara/ Pe pământul dacic,/ Ne aduce primăvara/ Regina… de la Balcic. (Alba Iulia 1 Dec. 1918) Țărani români, mari învățați,/ Doresc abuzul să îl curme,/ Vecini pe garduri cocoțați,/ Să șteargă ale noastre… urme! (Marea Unire) S-a înfăptuit Unirea,/ Declarând la Alba „Statul”./ Ne manifestăm uimirea,/ Pentru unii, ce fac… blatul.” (Dumitru Hangu)
​„Dlui Costea Matincă pentru două monologuri, unul l-am auzit aici, astăzi, iar altul acum treizeci și cinci de ani la Amara. Vizavi de lectura dlui Doina: (Scrisoare către Domnul Alexandru Ioan Cuza) Noi plini de speranță / La tine venim,/ România Mare/ S-o sărbătorim./ Trecând de la tine 60 de ani,/ Cu noi se uniră frații transilvani,/ Iar cu ardelenii și bucovinenii/ Se adăugară și basarabenii/ Și de bucurie s-a luminat cerul,/ Că s-a prins în horă și Cadrilaterul./ Abia ne văzurăm dorul împlinit,/ Că într-o secundă visul s-a sfârșit./ Ne-a luat Ardealul o soartă străină/ Și chiar te pierdurăm iarăși Bucovină./ Tristă îți pui țară azi o întrebare:/ Oare am fost vreodată România Mare?/ Strigă de la Dealu’ capul lui Mihai/ Depărtat de trup pe al Turzii plai,/ Vino de la Putna Ștefane cel Sfânt,/ Ia-l pe Cuza Vodă din al său mormânt,/ Să-mplinim cu toții a voastră menire/ Pentru România, visul de Unire!” (Mihail Constantinescu)
​„(Poveste din țara mea) Într-o zi,/ Stăteam aplecată/ Asupra unei flori./ Îi admiram parfumul,/ Culoarea și gingășia.// Deodată, aud cum florile vorbeau./ Se povestea acolo de o țară,/ Unde păsările cerului cântă,/ Unde vântul adie cu blândețe,/ Pe frunțile oamenilor harnici.// Se auzeau tobe, naiuri și viori,/ Se vedeau oameni cântând,/ Copiii zburdând, iar florile/ Creșteau odată cu copiii,/ Până la soare…// Deodată, se aude lin,/ Un cântec de leagăn./ Era… cântecul unei mame,/ Al unei flori, al unei păsări,/ Era chiar țara mea.// Iar eu visasem,/ Cu ochii deschiși la soare.” (Valeria Popa)
„Aș vrea să încep cu mulțumiri pentru atmosfera umoristico-muzicală închinată Centenarului Marii Uniri. Despre informarea dedicată Centenarului Unirii, prezentată de dl Mihai Doina, oglindește deopotrivă simțul datoriei și al onoarei pe catre îl nutrește un fost ofițer al armatei române, omagiind Marea Unire din 1918. Informarea prezentată a fost armonios încadrată de poezia patriotică a dnei Zaharia și cântecele, de asemenea patriotice, prezentate de dna Aneta Pioară. Atmosfera de sărbătoare a fost întregită de costumul popular și cântece patriotice. Le adresez mulțumiri tuturor protagoniștilor pentru asemenea momente.” (Georgeta Iuga)
„Ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de astăzi s-a desfășurat cu adevărat într-o atmosferă de mare sărbătoare. Materialul prezentat de dl Mihai Doina, ofițer în rezerva armatei române, a fost pregătit cu responsabilitate și spirit patriotic de care autorul dă întotdeauna dovadă. Momentele redate în lucrare au fost punctate cronologic. Plecând de la momentul Mihai Viteazu și până la 1 Dec. 1918 au fost consemnate datele alipirii provinciilor la România. Poeziile lecturate de Mioara Zaharia au întregit momentul. Atmosfera de fast a fost asigurată de dl Manea Agheană și dl Matincă Costea pe care îi felicit din tot sufletul pentru entuziasmul și interesul față de Cenaclul literar-artistic și îi felicit!” (Aneta Pioară)
„A fost o îmbinare între informarea dlui Mihai Doina, muzică patriotică și poezie. Felicitări protagoniștilor, voie bună spectatorilor. Să nu-l uităm pe dl Matincă Costea care însuflețește, dă o notă de entuziasm, de bună dispoziție. Felicitări!” (Elena Cambeșteanu)
„Ca eveniment istoric, dacă vizităm cetatea Alba Iulia, rămânem uimiți de grandoarea cetății, felul cum este construită și cum păstrează tradițiile. La Cenaclul „Alexandru Sihleanu” am întâlnit o atmosferă prietenească, pentru spiritul uman bine venită și care trebuie întreținută.” (Dumitru Bardaș)
Sâmbătă, 1 Decembrie, începând cu ora 11:00, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va susține atmosfera de sărbătoare a Centenarului Marii Uniri prin contribuția membrilor Cenaclului râmnicean, cu poezie, proză și divertisment. Vă așteptăm, cu drag, chiar dacă natura nu este prea prietenoasă!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share