Cenaclul Alexandru Sihleanu – 18 Octombrie 2018

UN POPOR MÂNDRU DE TRECUTUL SĂU, TREBUIE SĂ FIE MÂNDRU ȘI DE VIITOR

Joi, 18 octombrie, membrii Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” s-au întâlnit la Centrului Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, cu personalități ale culturii buzoiene, militari de carieră, la un eveniment editorial, lansarea cărții RÂMNICU SĂRAT UN JUDEȚ MÂNDRU DE TRECUTUL SĂU, Editgraph, 2018, autor Gheorghe Petcu. Programul lansării, în sala de spectacole, a fost precedat de vizitarea expoziților: Uniforme militare, drapele, și arme pregătite de Divizia 2 Infanterie Getica, la intrare în foaier, la etaj, în foaier, Râmniceni nemuritori, organizată de Muzeul Municipal Râmnicu Sărat, concepție Marius Gabriel Neculae, colaboratori: Valeriu Nicolescu, Răzvan Chirac, Ștefan Torcărescu, grafică Cristian Turcu și Costume populare și ștergare, colecțiile Amelia Papazzisu și Mariana Birică.
Gheorghe Petcu: „Îl rog pe dl general maior Gheorghiță Vlad să ne prezinte ceea ce se află în această expoziție.”

Gheorghiță Vlad: „V-am pregătit o expoziție din primul și al doilea război. Armata a 2-a, regimentele 48 și 49 Râmnicu Sărat, au fost implicate în campaniile pentru Transilvania 1916. În campania din 1917 (regimente din Râmnicu Sărat și Buzău) sunt implicate la Mărășești, în 1919 sunt implicate în stabilirea evenimentelor din Basarabia. Am adus pentru dvs. Cartea de Aur a Diviziei 5 Infanterie, în care sunt trecuți toți cei care și-au dat jertfa de sânge. S-a păstrat bastonul de mareșal a lui Alexandru Averescu, care a fost și om politic important. O copie a drapelului de luptă a Armatei a 2-a și mitraliera care a schimbat soarta războiului, este acreditată în istorie, arma care a luat cele mai multe vieți. O armă construită în două variante, una pentru cavalerie. Dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție. Vă mulțumes, cu respect deosebit!”
​Gheorghe Petcu: „Vă mulțumesc dle general că sunteți, astăzi, alături de noi. La etaj avem expoziția de Costume populare și stergare din colecțiile Amelia Papazissu și Mariana Birică. Sunt costume naționale din mai multe județe, confecționate din păr de capră și lână. Costumele din colecția Amelia Papazissu sunt incluse în patrimoniul UNESCO. Amelia Papazissu a primit titlul onorific de Tezaur Uman Viu. Mai avem o expoziție Râmniceni nemuritori și îl rog pe dl director al Muzeului Municipal să o prezinte.”

Marius Gabriel Neculae: „Râmniceni nemuritori este o expoziție dedicată centenarului, cu date despre râmnicenii care s-au făcut cunoscuți nu numai pe plan local, dar și pe plan național.”
Lansarea cărții Râmnicu Sărat un județ mândru de trecutul său în sala de spectacole a Centrului Cultural „Florica Cristoforeanu”, moderatorul evenimentului, prof. și liderul trupei Nemuritorii, Constantin Ungureanu: „Bună ziua și bine ați venit la acest eveniment cultural deosebit. Vă rog, să vă ridicați în picioare. Această fetiță va intona Imnul Național. (Fetița a intonat și câteva piese patriotice.) Felicitări! Iată, copiii, cum este cea de față, vor duce mai departe cântecul românesc. Dragii mei, bine ați venit! Un scormonitor a răscolit în trecutul istoric și a scris o carte deoebită despre aceste locuri unde s-a scris istorie. Este vorba de prietenul meu, dl Gheorghe Petcu, pe care îl felicităm pentru această carte, care merită să o aveți în biblioteca personală. Acest demers a durat foarte mult. Am fost martor, de câteva ori, la, îi spuneam, acest chin artistic. – Hai scrie, termin-o odată! Îl felicitam. Permiteți-mi să-l felicit pe dl Sorin Cîrjan, Consiliul Municipal, că au fost de acord să scoată la lumină această lucrare. Cu mare plăcere am să vă invit, să deschideți acest demers cultural, nu înainte de a mulțumi dvs. pentru prezență. Deci, pe dl Sorin Cîrjan, primarul municipiului Râmnicu Sărat.

Sorin Cârjan: „Bună ziua, oameni buni! Vă așteptați ca primarul să prezinte cuvinte scrise. Am să mă limitez a aduce câteva mesaje persoanelor marcante care ne onorează cu prezența și să-i aplaudăm. Simt nevoia să le mulțumesc celor care au revenit acasă: dna Mariana Birică, Ion Ghițulescu. Vă mulțumescși dvs, cei care sunteți prezenți și vă aplaud. Vreau să mulțumesc dlui general Vlad pentru eforturile făcute. Nu vom vorbi doar despre carte, dar vom vorbi și despre istorie. Dl general este un om care ne face pe noi, râmnicenii, să ne descoperim. Veți afla că noi, râmnicenii, avem motive de satisfacție pentru trecutul istoric. Noi îi considerăm râmniceni pe toți cei care vin să cumpere o pâine. Voi încheia mulțumindu-i acestui om, care ne-a unit astăzi, râmniceni și buzoieni. Mulțumesc dle Gheorghe Petcu că ați pus suflet.

Constantin Ungureanu: „Alături de personalitățile Râmnicului aduc un omagiu fețelor bisericești care au fost prezente la scrierea istoriei acestori locuri. O invit pe dna Ciobanu, un erudit în istorie.”

​Doina Ciobanu: „Vă mulțumesc pentru primire și pentru faptul că voi vorbi despre carte dlui Petcu. De-a lungul istoriei au existat armate căzute și imperii la fel. Există cărți care nu au căzut. Buddha spunea: Binele stă în cunoaștere, iar cunoașterea este pusă, mai devreme sau mai târziu, în cărți. Mulțimea cărților, înțelepciunea culturii umanității. Cartea dlui Petcu este posibilă de a fi citită pe înțelesul nostru, dându-i un aspect enciclopedic. După 97 de pagini, o istorie a Râmnicului Sărat. Orice pagină deschideți, veți afla ceva nou. Am fost mulțumită, nu numai de amploarea cărții și de multitudinea informațiilor. Descoperim că Mitropolitul Varlaam (1640) înființează prima tipografie în Moldova. La fel și Episcopul Mitrofan, la Episcopia Buzăului(1691), scoate prima carte carte românească. Badea Cârțan la Roma a fost întâmpinat la Roma de Duiliu Zamfirescu, care era din spațiul Râmnicului Sărat. Să vă citesc câteva rânduri despre familia Bagdad care l-a adus pe Gheorghe Tattarescu să picteze biserici. Despre infidelitatea soției lui Toma Bagdad. La pagina 270 am vrut să aleg câteva lucruri, să creeze atmosferă. Râmnicenii știu că de aici a plecat cel mai mareepigramist Cincinat Pavelescu și vom citi două epigrame, pe care le veți găsi, dacă veți citi cartea. Povestea Sf.Lup, Sf. Cristofor, existent în sec. al III-lea, care avea o mască de lup. La Topliceni, pe coloana de nord este pictat Sf. Lup. Toate aceste frumuseți le aflați numai citind cartea dlui Petcu. Nu închei fără să mulțumesc dnei Maria Petcu, care este cititorul și criticul despre ceea ce a apărut despre Râmnicu Sărat.”

​Constantin Ungureanu: „Mulțumim dnei Doina Ciobanu. Apropo de Sf. Lup, cine știe dacă lupul dacic… Îl invit, cu mare plăcere și respect pe Constantin Toma, primarul Buzăului.”

Constantin Toma: „Cartea asta înseamnă foarte mult. Trebuie să ne recuperăm identitatea națională. Alții încearcă să ne distrugă biserica, obiceiurile, istoria. Fără rădăcini, nu suntem nimic. Am ales pentru un calendar la Buzău două personalități marcante râmnicene: Traian Săvulescu, Petre Antonescu. Anul acesta am ales să facem un calendar în care să trecem și personalități vii. Alexandru Marghiloman a fost reabilitat și am descoperit o mare personalitate. Unirea Moldovei nu s-a făcut singură. Felicit pe dl Petcu! Istoria este făcută de personalități. Cimitirul eroilor din Buzău este cel mai mare din țară, cu o galerie de eroi. Încerc la Buzău să fac centru regional. Sunt sigur că vom reuși.”

Constantin Ungureanu: „Mulțumim dlui primar pentru alocuțiune. Îl felicit că va face și anul acesta un calendar, cu 12 personalități și eu eram al șaselea.”

Constantin Ungureanu: „Dau cuvântul dlui general maior Gheorghiță Vlad.”

Gheorghiță Vlad: „Dle prof, personal, îmi doresc, am înțeles că astăzi s-a făcut un parteneriat între cele două municipii, să susțineți scrierea încă a o sută de cărți.”

Constantin Ungureanu: „Mulțumesc dlui general. Cu deosebită stimă îl invit pe prof. pr. Mihail Milea.”

Mihail Milea: „Mare este Dumnezeu! Mă aflu aici în calitate de duhovnic al dlui Petcu și coleg de breaslă al d-lui și din respect pentru primarul dvs. Sorin Cîrjan. Am venit în acest oraș în care s-au derulat din 1990 foarte multe evenimente culturale. Cartea este foarte valoroasă pentru că autorul este foarte valoros. Cartea este inedită. Citind această carte este nu numai o carte, este o stare, o carte pe care o poți citi de unde vrei, tratează toate domeniile. Dl Petcu nu este preot. Este sociolog și trebuie să cunoască toate disciplinele și biserica ocupă un loc principal în lucrarea lui. Biserica este roata de rezervă, când pleci la drum, biserica este motorul neamului românesc. O carte se face citind sute de mii de cărți, cu transpirație. Este vorba de sinteză, de stil. Mi-am dat seama că Râmnicu Sărat a devenit un sens giratoriu, de unde au plecat, au venit mari personalități. Îl admir pentru efortul, strădania de a scoate o carte de referință. Este o carte scrisă cu sufletul, o carte ca o rugă. Cum spunea dl Ungureanu, mai are câteva cărți și vom face altă sărbătoare. Vă îmbrățișez!”

Constantin Ungureanu: „Vă mulțumesc, sfinte părinte! Îl invit pe dl general Lucian Foca, subprefect al județului Buzău.”

Petrică Lucian Foca: „Este o onoare și o misiune grea să vorbesc după părintele Milea. Îl cunosc pe dl Petcu de mulți ani și vreau să vă spun că am rămas uimit de câte lucruri cunoaște. Am scris în această carte un cuvânt înainte. Îmi spunea că a dorit să redea Râmnicului Sărat demnitatea trecutului său. Mai are de scris, de aceea trebuie să fie sănătos la trup și minte. Lucrările dânsului reprezintă o enciclopedie. Prin aceste cărți aduce un prinos culturii. Printre alți factori de putere, cultura este ceea ce demonstrăm lumii, că avem un trecut glorios. Poporul acesta are viitor, uitându-mă câți copii sunt în sală.”

Constantin Ungureanu: „Mulțumim dlui general Lucian Foca. Îl invit pe dl Gheorghe Petcu, autorul acestei cărți.”

Gheorghe Petcu: „Nici nu știu cum să încep. Mulțumesc dlui Sorin Cîrjan, că m-a sprijinit în ceea ce am realizat, care a fost alături de mine. Mulțumesc dlui general Vlad Gheorghiță, dlui general Lucian Foca, dlui prof pr, Mihai Milea, Dnei prof Doina Ciobanu, dlui Romeo Valentin Muscă, prof dr. în religie, distinsului domn Alexandru secretar al Episcopiei Buzăului, dlui col conf. Mihai Goia, dnei Mioara Donea și lista poate continua. Tuturor, vă mulțumesc! V-am adus acasă personalitățile: Petre Antonescu, distins mare arhitect, Florica Cristoforeanu, marea cântăreață… În 1482 Ștefan cel Mare aduce granița, într-o acțiune de forță, de la Milcov la Adjud. Am încercat… să țin o socoteală… 19 academicieni. Râmnicu Sărat bate și Buzăul și Vrancea. Cartea a povestit-o dna Doina Ciobanu. Vă mulțumesc din suflet! (Trupa Nemuritorii a interpretat două cântece în ton cu cele relatate în carte.) Mulțumesc din suflet formației Nemuritorii. Vă rog, să nu plecați! Vor evolua alte personalități, interpreții Râmnicului: Ion Ghițulescu, care va lansa CD-ul Frumoasă râmniceancă, Mariana Birică, Nicolae Oprișan, Mugurel Grama. Vă doresc o seară frumoasă!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share