Cenaclul Alexandru Sihleanu – 20 Octombrie 2018


AMINTIRILE NE URMĂRESC, MAI ALES ÎN MOMENTELE DE CRIZĂ

Sâmbătă, 20 octombrie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, s-a bucurat de prezența invitatului special Manea Agheană și chitara sa, și a debutat cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat”, versuri Matincă Costea, muzică și interpretare, (voce și chitară), Manea Agheană și câteva melodii de dragoste, și patriotice, pentru relaxarea spiritelor într-o atmosferă plăcută.
A continuat, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment, Matincă Costea, pe un monolog-cuplet, „Nu mă bag!”, de Bogdan Căuș, un monolog-cuplet, „Nu te lăsa!”, de Constantin Tănase, un monolog, culegere (Matincă Costea), „Georgeta la farmacie”, subliniind, alături de Manea Agheană și chitara sa, ziua de sâmbătă ca o posibilitate de recreere.
Ca o alternativă la umorul oferit de Matincă Costea, invitatul special Manea Agheană și chitara sa a oferit un moment muzical, cu melodii de dragoste, piesele interpretate alese cu grijă, spre încântarea asistenței.
A urmat lectorul de serviciu, Vasile Ghinea, care a prezentat o cronică la volumul BORTA, Ed. Rafet, 2006, autor Gherghe Mocanu, intitulată Ursoaia, un grupaj de aforisme și un grupaj de poezii. Ex. cronică:
„(URSOAIA) În 2006, la Ed. Rafet din Râmnicu Sărat a văzut lumina zilei volumul I Borta, din ciclul Din umbra munților, cu un subtitlu Neamul ursoienilor, autor Gheorghe Mocanu. Borta! Un titlu insolit, șocant chiar, incitant la lectură. Se naște o întrebare firească, de ce Borta? Conform DEX, borta este : „(Reg.) Gaură; scorbură; groapă; viziună. – Din ucr. „Bort”. Cartea beneficiază și de „binecuvântarea” a două nume de prestigiu din cultura românească: Fănuș Neagu, „În loc de prefață” și Ion Rotaru, „Postfață”. Ispitit de titlu, m-am lăsat plimbat de cuvântul autorului, prin acest ținut din țara Vrancei, care nu vrea să refacă drumul copilăriei singur, dând dovadă de o memorie prodigioasă. Universul satului Ursoaia, (Reghiu) de pe valea Milcovului, este structurat pe șapte capitole: „Borta copilăriei”, „Dealul lui Grigore”, „Vasile Cobzarul”, „Ștefan Șchiopul”, „Borta buclucașă”, „Banchetul lui Boroghină”, „Ultima bortă”. Și nu mică mi-a fost mirarea! Un prozator care povestește conștient că obține efectul sconstat. Lasă impresia de siguranță. Te conduce cuvântul și nu întâmplarea. Știe să „toarcă” emoția printr-un lexic pe care îl stăpânește și îl dozează cu minuțiozitate pe tot parcursul cărții. Între sentimentul estetic și non estetic, cititorul este conectat la aceeași tensiune. Știe să surprindă și să pună în valoare momentele comice care fac deliciul acestor capitole. Este un magician al cuvântului. Cuvintele normale, banale, culoarea locală, te țin zălogit și finalul îți smulge, fără voie, un oftat de trecere prea repede a lecturii și în fapt a copilăriei. S-a născut un povestitor! Să pătrundem în universul satului copilăriei autorului, pentru a descoperi, pe lângă talent în susținerea firului epic, frumusețea sălbatică a acestui colț de lume, parcă uitat de Dumnezeu. Amintiri din copilărie. Fără voia mea, gândul mă poartă la Ion Creangă, cu Humuleștiul lui. Da. Povestitorul de astăzi poate fi comparat cu Ion Creangă, la altă scară, prin coordonatele de timp și spațiu. Fiecare capitol reprezintă, nominalizat, un spațiu, un personaj, reprezentative pentru universul copilăriei. Să încercăm să refacem atmosfera copilăriei prin ochii minții povestitorului. Autorul se dovedește un prozator care știe să folosească particularitatea cititorului, curiozitatea, în avantajul propriu, ieșind în întâmpinare prin scurte explicații de efect care lămuresc și orientează pe cel care abordează cartea și mai ales știe să cultive imaginea. De fapt, cele șapte capitole ale romanului reprezintă imagini lucrate de talentul narativ. (…) Oameni și faptele lor, viața din Ursoaia privită la microscop. Stilul oral adaugă un plus de farmec povestirii, trecerea de la un capitol la altul se face prin folosirea elementului descriptiv sau propria destăinuire, cu nostalgia sufletului de copil smuls de valurile vieții: „Îmi amintesc cu nostalgie de atâtea momente frumoase, întâmplări care de care mai plăcute sau mai puțin plăcute, dar și acestea din urmă aveau în ele, deopotrivă, și haz și necaz și vorba aia, totul e bine când se termină cu bine!” O lucrare pe care o citești și o recitești cu aceeași plăcere. Un adevărat talent în susținerea coerentă, cursivă și atractivă a firului epic dublat de o sensibilitate deosebită, cu o memorie fidelă și un simț al umorului bine dozat ce poartă un nume: Gheorghe Mocanu.”
Până la cuvintele asitenței, referitor la calitatea programul derulat, invitatul special Manea Agheană și chitara sa și-a făcut încă o dată datoria, cu muzica sa, limpezind atmosfera.
„Sunt încântat de ce ne-a prezentat lectorul de astăzi. A venit cu o paletă largă, care reprezintă aproape tot ce abordează în scris: cronică, aforisme, poezie. Cu privire la cronica Ursoaia, cred că a reușit să scoată, cu prisosință, mesajul cărții, care este unul foarte interesant. Cronica reprezintă o invitație la lectură. De apreciat spiritul de analiză al autorului, care intră un pic și în sufletul celui care scrie, nu doar în spiritul scrierii în sine. Se pot zice multe, chiar sunt curios să văd cartea. În legătură cu aforismele, este cam singurul care abordează aforismul în Cenaclul „Alexandru Sihleanu”, și bine face. Tratează teme importante. Cumva se joacă cu silabele, cu… cuvântul. Acestea reliefează niște adevăruri de care ne lovim în viață. Toate îmi plac. În special cele două de la sfârșit: ,,Ne acoperim de vorbe, ca morții de pământ. Acesta este sistemul în România”. ,,Omul este o pasăre ale cărui aripi, mâinile, necunoscând zborul, scriu istorie”. Arca după Noe este un poem, cumva, straniu, ca multe altele pe care le semnează dl Ghinea. În rest, aș putea zice, sunt jocuri de cuvinte, dar foarte bine închegate. Poeziile îți transmit o stare anume. Spor la scris!” (Laurențiu Selegian)
„Ca și în întrevederile anterioare, la capitolul critică literară, lectorul dovedește aceeași competență. Am audiat o poezie în manieră modernă, de bună calitate. Creațiile în versuri sunt înveșmântate în frumosul voal al metaforei. Aforismele sunt de aceeași factură.” (Matincă Costea)
„Am intrat în posesia revistei Epigrama, publicație a Uniunii Epigramiștilor din România, în cadrul căreia, la nivelul cenaclurilor este un concurs, la care participă cel puțin trei epigramiști. De la Râmnicu Sărat participă Viorel Dodan, pr. Laurențiu Turcu și subsemnatul. Am fost remarcați: „Râmnicenii sărați continuă linia bună, în timp ce alte cluburi au un ușor recul”. Pentru noi e un lucru deosebit. Avem aceeași medie cu Cenaclul „Nigrim” de la Buzău și aceeași medie cu „Quintus” Ploiești. Referitor la lectorul de serviciu, eu nu o să intru în detalii tehnice, pentru că după mine urmează câteva personalități ale Cenaclului „Alexandru Sihleanu” care pot să spună mai multe. Eu am pregătit o epigramă: ,,(Criticul de serviciu) Pregătită luni de zile/ Critica, ce iată vine,/ Demonstrează, azi, Vasile:/ Scrie rar,… dar scrie Ghine.” (Dumitru Hangu)
„Ceea ce am ascultat astăzi, lector de serviciu fiind dl Vasile Ghinea, mi-au plăcut foarte mult. Lectura d-lui este plină de metafore, care sunt sarea și piperul oricărei creații. Mi-au adus aminte de una dintre cărțile dlui Gheorghe Mocanu, de împletiturile din foi de porumb, care se făceau altădată. Știu că fiind copil și noi făceam o împletitură rotundă care se punea pe scaun, altele care se puneau în fața ușii ca ștergători. Pe atunci, se mai făceau tălpi de pantofi, cu față de pâslă. Mi-am adus aminte, cu această ocazie, că s-a putut trăi și-n timpuri grele, în care lumea era mai săracă. Fiecare timp are și săracii, și bogații lui. Aceste lucruri nu trebuie uitate.” (Valeria Popa)
„Încep cuvântul meu prin adresarea firească de bun venit dlui Agheană, cantautorul nostru, căruia i-am simțit lipsa. Am constatat cu toții, că astăzi, prin prestația sa artistică a căutat să intre în normalul ședințelor. Melodiile au fost interpretate la înălțime. Felicitări! Al doilea moment al ședinței, susținut de artistul nostru, Matincă Costea, a fost de asemenea de bun augur, textele fiind inspirate din realitatea trăită de noi de-a lungul anilor, iar interpretarea de excepție. Referitor la lectorul de serviciu, dl Vasile Ghinea, menționez de la început, audiind paginile de critică literară, pe care le-a lecturat, a făcut pași spre performanță. Meritoriu privind abordarea materialului despre care scrie, este faptul că a ales un scriitor în viață, contemporan nouă. Audiind paginile de critică literară, fără să fi citit romanul dlui Gheorghe Mocanu, constat că această carte este publicată cu ani în urmă, urmărind faptul că prefața și postfața au fost făcute de înalte nume ale literaturii, Fănuș Neagu și Ion Rotaru, ceea ce dovedește că această carte este de o oarecare valoare. Criticul Vasile Ghinea ne prezintă, în lucrarea sa, urmărind fiecare capitol al cărții, atmosfera și în ce constă valoarea artistică a acestei cărți. Titlul acestui volum, o metaforă care înlocuiește termenul propriu al lumii de la poalele munților Vrancei, ne incită la lectură. Criticul a urmărit, pas cu pas, fiecare capitol și ne-a demonstrat că această lucrare literară este o frescă a unui sat de pe un picior de plai al Vrancei, în care autorul ne aduce în față tradiții, obiceiuri, viața satului în sine. Constat că autorul s-a întors în anii copilăriei, romanul fiind homodiegetic, dar nu folosește limbajul zonal. O lucrare epică este cu atât mai valoroasă, cu cât autorul se regăsește în pasiunile sale. Autobiograficul în opera literară este calul de bătaie a psihocriticii și Gheorghe Mocanu ne demonstrează că are un talent inconfundabil, autentic. Paginile de critică literar sunt la obiect și felicit pe criticul de astăzi. Referitor la aforismele create și lecturate, autorul ne demonstrează înțelepciunea cu care s-a aplecat asupra aspectelor vieții și concluzia lor. Foarte bine! Încă o dată felicitări!” (Aneta Pioară)
„Am lipsit mai mult timp și mi-a fost dor de cenaclu. Felicit deopotrivă pe dl Matincă Costea și pe dl Manea Agheană pentru măiestria și însuflețirea cu care își susțin momentele artistice. Despre lectorul de astăzi, aș spune că mi-a făcut o plăcere deosebită. Mi-a stârnit curiozitatea de a citi cartea. Plăcerea este dată de numeroasele citate cu care a reușit să ne introducă în atmosfera de basm a satului vrâncean. Aș fi dorit să găsesc în această cronică și o stabilire, dacă se poate, cronologică a operei autorului, în ceea ce privește cărțile scrise, genul literar, încadrarea într-un curent literar. Am mai remarcat aforismele, cred că sunt expresia gândită a unor perioade trăite: ,,Cuvintele sunt lacrimile sufletului, lacrimile sunt viață, iar viața … trebuie scrisă.” Poezia Trepte, filosofică, la început pătrundem în viață cu trac, mai târziu începem să facem troc, cunoscând viața ajungem să facem trucuri și așa facem pași în viață. Arca după Noe, îmi displac lucrurile morbide. Filosofică și frumos exprimată poezia Știu, Fatum mi se pare o expresie concentrată a poeziei care reușește să exprime în puține cuvinte o imagine artistică. Rogvaiv, iarăși frumos. Felicitări!” (Georgeta Iuga)
„Ședința de astăzi a debutat cu momentele de calmare a spiritelor, care sunt o delectare pentru mine, de aceea am făcut o epigramă: Momente de delectare/ La creații literare/ Ca să critici mai ușor/ Cu muzică și umor. Legat de lectorul de serviciu, mie mi-a atras atenția poezia și aforismele. Mi-a atras atenția un aforism actual: ,,Ne acoperim de vorbe, ca morții de pământ. Acesta este sistemul în România.” Felicitări și dlui Manea Agheană și maetrului Matincă Costea.” (Nicolae Constantinescu)
„Pe dl Gheorghe Mocanu l-am cunoscut pe 12 octombrie la Festivalul Internațional de la Salonul Literar Vrancea Literară organizat de dl Culiță Ioan Ușurelu, în calitate de director al editurii. Am înțeles, că aici este o sinteză în care dl Ghinea a încercat și probabil a reușit, nu știu cartea, să redea conținutul respectivei cărți. Am remarcat că s-a orientat pe mai multe planuri sau mai multe puncte de vedere. Din această sinteză ne putem face o imagine asupra cărții respective, dar cele punctate de cronicar pot incita și provoca la lectura cărții. În ce privește poezia, din cele lecturate, am remarcat dimensiunea, numărul redus de versuri, dar în care apar idei bine conturate. Despre aforisme, sunt concluzii, sinteze de viață interesante. Despre dl Matincă, la înălțime ca de obicei, îi dorim să rămână la înălțime, la fel și dlui Agheană, deja fiind în tiparul ședințelor.” (Viorel Dodan)
„Am ascultat, cu atenție, ceea ce s-a desfășurat astăzi, aici, cu încântare pe dl Costea Matincă și pe dl Agheană. (Criză de identitate) O problemță cred c-avem/ Nu mai știm nici ce suntem/ Imitând străinătatea/ Ne pierdem identitatea. Despre lectorul de serviciu și referitor la cronică, evidențiez faptul că este referențială în ceea ce privește organizarea textului și metodele de lucru cu textul. Este o acțiune de mare responsabilitate. Cât privește aforismele, reflectă niște adevăruri generalizatoare despre fapte de viață și se întregesc unele pe altele. Cât privește versurile, remarc structura onomatopeică, care generează oralitate, expresivitate. Este important numai să scriem, este important ceea ce scriem. Îl felicit, pe creator!” (Mihail Constantinescu)
„Esențial este faptul că primul text este o cronică de întâmpinare, nu este o cronică a spiritului dlui Ghinea. Autorul cărții comentate de lector, Gheorghe Mocanu, face ce se întâmplă pe scară largă din ’89. Este un tip de roman influențat de literatura sud-americană. Dl Ghinea are intuiție în cronica sa. Cronica literară este o cronică bună. Aforismele se aprijină pe paradox. Primul și ultimul rămân în picioare: ,,Cuvintele sunt vehiculele imaginației.” ,,Omul este o pasăre ale cărei aripi, mâinile, necunoscând zborul, scriu istorie.” În ce privește poezia, dl Ghinea are o trăire lirică autentică. Este clar că avem de a face cu un poet. (Fatum) Eu, tu, noi,/ drumul, cerul,/ pasărea și ploaia,/ un poem pe o frunză/ într-o lacrimă de rășină.” Concluzia: în două ipostaze foarte valoroase și cronicar literar și poet.” (Grigore Leaua)
„Mi-a plăcut calitatea discursului dlui Grigore Leaua. Referitor la ceea ce a scris dl Ghinea, sunt foarte sensibil la satul românesc. Cronica, în mare, creează interesul pentru lectura cărții. Aforismele mi se par de calitate și ar deschide discuții folositoare. ,,A face ceva pentru poporul din care te tragi, nu este numai o chestiune patriotică, ci și una de bun simț. Aici, se poate vorbi de educația, latura culturală a fiilor unei țări.” ,,De la izgonirea din Rai, suferința a fost legalizată biblic, ca uzanță și obiect de studiu, preluată de guvernele și parlamentele acestei lumi, ca justificare politică și eșecuri legislative.” O parte dintre versuri m-au emoționat. Este impresionantă activitatea dlui Matincă. Este unul dintre oamenii la care țin. Despre dl Agheană, îi mulțumesc pentru cântec.” (Iulian Dumitrașcu)
„Cenaclul de milioane de aplauze, pentru dl Matincă împreună cu dl Smarandache Agheană. Îi așteptăm și la următoarea întâlnire, să ne bucurăm reciproc de întâlnire, pentru că Cenaclul „Alexandru Sihleanu” reprezintă viață, bucurie, nu numai literatură de nivel ridicat. Dl lector s-a prezentat cu imaginile satului românesc, care este unic pe mapamond, o comoară pentru România, dar nu este în atenția celor îndreptățiți să valorifice această comoară, care nu va dispărea. Mesajul dlui Ghiinea este un mesaj poetic. Prin poeziile prezentate astăzi, ne oferă trăirea dânsului, trăirea interioară. Ca cititor, consider că poezia trebuie „servită” în compania unei sticle cu vin din ținutul Vrancei, zona Ursoaia. Aforismele sunt pline de miez, au ceva excitant intelectual. Comentariile cenacliștilor, consider că trebuie să trasese drumul creatorilor de literatură. Ședința de astăzi a fost ceva deosebit. Felicitări tuturor creatorilor de literatură și divertisment!” (Adrian Câmpeanu)
Ultimul cuvânt l-a avut muzica invitatului special Manea Agheană și chitara sa, spre încântarea asistenței. Sperăm să se mai repete aceste momente plăcute.
Sâmbătă, 27 octombrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Dumitru Hangu. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share