Cenaclul Alexandru Sihleanu – 18 August 2018

HAZ DE NECAZ, CU MUZICĂ ȘI EPIGRAME

Sâmbătă, 18 august, membrii Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, s-au întâlnit în foaierul instituției la un eveniment cultural, prima ediție a Dialogului epigramistic râmnicean, înscrisă în Zilele Municipiului Râmnicu Sărat. Dna dir. prof. Violeta Vîlcu a „binecuvântat” acțiunea.
​Violeta Vîlcu: „Vă salut! Vă iubesc! Bine ați venit, la întâlnirea epigramiștilor! Am venit pentru că iubesc epigrama, să mă relaxez, astăzi. Vă urez să ajungeți la a XV-a ediție, la fel de prolifici.”
Dumitru Hangu, membru UER: „Vom începe de la stânga la dreapta, în trei runde și vom citi fiecare cîte 5-6 epigrame de rundă. Să ne întâlnim și la anul, sănătoși! Să-l ascultăm pe dl Manea Agheană și Imnul orașului Râmnicu Sărat.(Testamentul fumătorului) Las în scris a mea avere/ Și părinte vreau să spun,/ Când o fi la tămâiere,/ În cădelniță… tutun. (Exportul românesc) Fain ministru domnu’ Daea,/ Îi propus pentru „Oscar”./ Exportăm ce papă oaia,/ Mazăre-n… Madagascar. (Unora ce consideră epigrama gen minor) Cine atacă epigrama,/ Prin cultură, nu-i ușor!/ Însă, mult mai mare este drama,/ Domnul… a rămas… minor. (Jocurile Marii Uniri) Râmnic, Alba, Dealu Spirii,/ Locuri ce aduc noroc,/ Sârbă, brâu, hora unirii,/ Însă… fără Kazacioc. (Centenarul Unirii) Am avut pământ și apă,/ Domnitori, mari patrioți,/ Unii au tras în țeapă hoți!/ Astăzi țeapă pentru toți. (Marea Unire) Uniți am fost și prin cultură/ Și-n generații noi ne-am educat,/ Model am luat și din Scriptură!/ Izvor al nostru… azi, secat. (Calul Troian) Doamna Udrea bună-n toate/ Și-a dorit un cal bălan,/ Dar în viață, din păcate,/ Țesălă calul… Traian. (Patriotism local) Eu beau puțin și încă pot!/ Sunt respectat, îmi spune nene!/ Am fost și sunt un patriot,/ Beau numai… vinuri râmnicene. (Titanic vals) Marinar, nu vreau, îmi scapă,/ Totdeauna om la apă!/ La nevastă mă înclin,/ Are-ntruna… om la vin. (Car cu boi) Grigorescu pentru noi/ A lăsat carul cu boi./ Observăm vară de vară,/ N-avem car, dar tot se cară.”    
,,Cei care astăzi nu au reușit să fie alături de noi, din diverse motive, dar au trimis epigrame, să fie citite de cei care le-au primit. Voi citi trei epigrame semnate Mirela Grigore: (Bărbaților cu grade în armată) În lupte sunt precum șacalii,/ Curajul nu le joacă feste/ Da-n casă, ditai generalii…/ Devin răcani pe la neveste. (Poveste de la bloc) La noi, pe scară, toți copiii-s frați,/ Iar mamele sunt veșnic consolate:/ Când soții lor, la muncă sunt plecați,/ Vecinul… le rezolvă-n timp, pe toate. (Soluție) Femeia mică își dorește/ Pantofi cu tocurile cui./ Fiindcă soț-o dojenește,/ Că nu-i la înălțimea lui.”
Cred că este un moment potrivit, să ne aducem aminte și de epigramiștii râmniceni care nu mai sunt printre noi:”
Cincinat Pavelescu: „(Duel epigramistic la Focșani) Aș vrea să cânt într-un sonet/ Orașul vostru. Dar regret,/ Ce-ar putea să mă inspire/ Ca să îl trec la… nemurire? (Unui confrate) Amândoi avem o boală/ Și-am căzut victima ei:/ Eu, chelia naturală,/ Tu, chelia de… idei.”
Octavian Moșescu: „(… Nouă, epigramiștilor râmniceni) Că râmnicenii sunt sărați/ O dovedim în epigramă,/ Dar, că ne credeți talentați / E mare și cumplită dramă. (Colegilor epigramiști) O epigramă cine scrie/ Îi recomand a fi prudent,/ Pe lângă har în poezie/ Se cere spirit și talent.” 
Grigore Radu Stănescu: „(Unui confrate) Când ai adormit auditoriul,/ Uitându-mă în sală îmi dau seama: Pe cât de „dulce” fuse autorul,/ Pe-atât de… nesărată epigrama. (Omul) Hai, doctore, de chinuri mă scutește,/ De al meu Pegas n-aibă parte hipodromul,/ Destul țiganca-n palmă că-mi citește,/ Povestea acelei specii dispărute, omul.”
Mihail Voicu: „(Țintă în politică) Veniturile-au fost tăiate,/ Spitalele desfiițate,/ Totul e făcut cu rost,/ Să trăim puțin. Și prost. (Sfat de la justiție) Oameni buni, nu e de șagă,/ Învățați cum să dați șpagă!/ Să o aruncați pe plită,/ Când oala-i acoperită.”
Florea Șt. Costache: „(Televiziunii Române) Cât fuge ea de adevăr!/ Tare-aș vrea s-o trag de păr,/ Dar nu pot, oricât aș dori,/ Căci este plină de chelii. (Epigramiștilor Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, Râmnicu Sărat) Abia astăzi, bag de seamă/ De ce sunteți tot mai triști./ Secția de epigramă/ Caută… epigramiști.”
Vasile C. Panaitescu: „(Epigramiștilor din Râmnicu Sărat constituiți într-un Cenaclu, cu denumirea „Alexandru Sihleanu – Ce spune lumea) A pornit Cenaclul bine!/ Cetățenii toți o spun,/ Cu Sihleanu naș, în fine,/ Au și ei un spirit bun! (Și ce ar spune Sihleanu) Mă bucur de Cenaclul lor!/ Dacă-mi va fi din nou să mor,/ Am să-i ascult cum fac umor,/ Să mor de râs… mult mai ușor!?”
 Viorel Dodan (lectura aparține lui V. Ghinea): „(Zilele Râmnicului) Celor care zic că-i ,,mort”,/ Mestecând rar din maxile,/ Le spun că se face tort/ Nu colivă, în aste ,,Zile”! (Ritual) Pentru cine nu cunoaște,/ Pare-un ritual ciudat/  Ca după plimbat de moaște/ Să urmeze ,,Folk sărat”! (Atmosferă) La noi, la Râmnicu-Sărat/ E-o atmosferă mai boemă/ Nu ne oprim din… galopat/ De când e calul ca emblemă! (Consecințe) De când se știe, monopolul/ E practicat de egoiști/ Ce vor să aibă ei controlul/ Așa cum e printre… cabliști! (Concursul ,,Scriitori râmniceni”) Acum se fac vreo zece ani/ De când a început concursul…/ Dar când întrebi, timid, de bani,/ Ți se răspunde: ,,Plimbă ursul!” (Provincialism) Eu sunt născut, crescut la țară,/ Și-n București nu-mi place norma!/ Dar pun o întrebare necesară:/ De ce, pe Dorobanți, nu e… șaorma? (Gara) Mai vino iar în gara noastră mică,/ În care mai oprește un tren-două,/ Zic unii c-o repară, dar mai rău o strică/ Mai bine-ar face încă una, nouă!(Rivalitate) Există în oraș mulțime de orgolii/ Și-ntre rivali e-o luptă nevăzută./ Atuncea când dau sfaturi din fotolii,/ Rămâne urbea cu treaba nefăcută… (F.O.R.T.E.S) Este în firea noii noastre generații/ Să vrea să facă altfel decât noi/ Și-o fac, organizați în federații, Din care fac parte unul, maxim doi! (,,Câini fericiți”)  Flămânzi și slabi, făr’ de-adăpost, Umblând pe străzi nestingheriți,/ Consumă multe fonduri fără rost,/ Dar se numesc ,,Câini fericiți”… (Chinezărie) De vreo câțiva ani încoace,/ Au venit câțiva chinezi/ Să ne-arate cum se face,/ Să scăpăm de… maidanezi!
Matincă Costea: „(Unui buzoian răutăcios) De Râmnic nu știe prea bine/ Sau îl notează sat, precis./ Mă-ntreb și eu ca orișicine:/ – Păi, ce, Buzăul e Paris? (Unui arbitru) Pe gazon la primul fluier,/ Noi îți salutăm prezența./ Dar, când ne faci zile fripte,/ Să-ți fluieri incompetența. (Unui bețiv) Când depășește măsura,/ El exclamă: „Alelei”,/ Pământul se învârtește,/A zis bine Galilei. (Estivală) S-admiri un picior de fată,/ În al verilor sezon,/ Intenția este ratată,/ Toate sunt în pantaloni. (Rochia) Rochia tinde să dispară,/ Albă, roz, portocalie,/ Devenind o piesă rară,/ Prezentă la cununie. (La spital) De soliciți internarea,/ Ești trimis în lumea largă./ Costă mult hotelizarea/ Și n-ai fost adus pe targă. (Anonimat) Județul Buzău în presă,/ E pân’ la Poșta Câlnău./ De la Buda la Vâlcele,/ Nici de bine, nici de rău. (Dezolare) Am strigat „Jos dictatura”,/ Până când am răgușit!/ Privim azi caricatura,/ Ce-am sperat și ce-a ieșit! (Parlamentar) Noi l-am votat cu speranța/ Că-i cinstit și competent./ I-a rămas doar aroganța!/ El doarme în Parlament. (Ieri și azi) Căminele Culturale / Reprezentau un focar/ De cultură și-ntâlnire./ Multe-s pe post de hangar.”
Și câteva epigrame ale înaintașilor:
Păstorel Teodoreanu: „(Auto epitaf) Aici zace Păstorel,/ Suflet bun și spirit fin./ Dacă treceți pe al el,/ Nu-l treziți, că cere vin. (Via) Păstorel văzându-și via,/ Scoate iute pălăria/ Și salută cu onoare,/ Vinurile viitoare.”
Traian Gh. Cristea (lectura aparține lui M. Costea): „(Moșului dornic de plăceri) Cu plăceri vrând să se-mbete,/ Moșulică a luat plasă./ N-a văzut că dintre fete/ Cea mai sexi… avea coasă. (Deputatului vîrstnic-demagog) Deputatu’-ncărunțit,/ Pentru cât a tot mințit,/ Strigă tare și cu fală:/ ,,Vreau pensie specială!” (În căutarea potenței) Vai sărmanu’ moș Ion!/ Poartă frac și papion,/ Stârmocind prin Parlament,/ Doar de-o deveni potent. (Soața către soțul dus cu pluta) Bârfa lumi-i o viroagă! A zvonit că n-ai o doagă./ Adevăru-i, vrei, nu vrei,/ Că din doage-ți lipsesc… trei. (Întrebarea prostului) „Banu-i ochiul dracului!”/ Zic bătrânii. Să-i asculți!/ Prostu-ntreabă-n sinea lui:/ -„Azi au dracii ochi mai mulți?” (Epitaf – defunctul bătrân alcoolic, povățuindu-l pe tânărul urmaș) La mormânt să nu jelești!/ Bea tărie cât poftești!/ Și îți jur, vei da de bine,/ Curând vei sta lângă mine! (Moșneagului lefterit de o tinerică) Când ia pensia babană,/ Se crede în paradis,/ Lefterit de o codană,/ În infern stă el… proscris. (Regretul unchiașului) Cocoș fălos și înrăit,/ Multe puicuțe a vrăjit./ Acum e slab și cocârjat,/ Degeaba-l ține… soața-n pat.”
Invitatul special Manea Agheană și chitara sa a punctat un moment muzical, care a relaxat atmosfera cu dragostea și voia bună din cântecele sale.
Valeria Popa, fiind singura creatoare de fabule: „(Peștele trufaș) La o sfadă ascultai, astăzi-dimineață când,/ Se-auzea ici un pește, colo un purcel vorbind./ Se schimbase obiceiul ce-l știam noi de la pește,/ Acum el, purcelul, tace, iar el, peștele, vorbește.// – Uită-te bine la tine! Ești un simplu dobitoc,/ Amărât și prost din fire, n-ai măcar pic de noroc./ Toată ziua tăvălit ești în noroaie, până-n gât,/ De nu-ți mai cunoști culoarea nici pe față, nici pe rât.// Ia privește-mă tu bine, ‘s ca un Făt-Frumos: curat,/ Strălucesc cu solzii-n soare și ce bine-s îmbrăcat,/ Curățenia din juru-mi se fălește și ea-n soare;/ Jură tu, de poți cumva, te compari cu mine oare?// Când și când purcelul zice, grohăind în troaca lui:/ – Oi fi și tu cineva, unul din cei mai fudui!/ Prea te crezi, băiete, mare, dar te-ai întrebat vreodată,/ Cui aduci folos cu asta? Poți sta drept la judecată?/ Ia aminte la ce-mi iese din urâta mea guriță,/ Că-ți vorbește porcovanul și zănaticul de Ghiță:/ Cine carnea mea o gustă, laudă pe Dumnezeu,/ Că-l desfăt cu-atâtea bunuri făcute din trupul meu./ Și tu ești gustos băiete, dar ai oase și atât./ S-o mierlească omul poate, rămânând cu osu-n gât. Morala: Și-ntre oameni se întâmplă ca acei ce sunt frumoși,/ Parfumați și buni de gură, mai ales lăudăroși,/ Rău să-ți facă una-două și pe drumuri să te poarte,/ Arătându-ți chiar plăcerea de-a te-mpinge către moarte.”
Safta Leaută: „(Din educație) Toată școala a aflat,/ Eleva X e-nsărcinată!/ S-a pus vină pe-un băiat,/ Să aibă copilul tată. (Modă) Fără jenă merg pe stradă/ Doi tineri îndrăgostiți,/ Ea, cu tatuaj pe noadă,/ El, cu blugii hărtăniți. (Domnului Ghinea) Ghinea-șterne pe hârtie/ Vorbe-alese, cu mult har,/ Untul întins pe o felie,/ Nu degeaba-i cronicar. (Unui burlac) I-a zis, cu necaz, bunica,/ Să se-nsoare… cu Ilinca,/ Nu contează câți ani are,/ Doar să fie „fată mare”. (Unui medic de familie) Nu consultă pacienta,/ Chiar dacă zice „că mor”./ Așteaptă ca să-i dai suta,/ Cu ochii-n calculator. (Iarna pe uliță) Pe la hoarne iese fum,/ Nu mai vezi sănii pe drum,/ Doar mașini trase pe dreapta,/ Așteptând la rând lopata. (Unui tip nemulțumit) Faci prea multă tevatură/ Pentru o mică-nțepătură./ Tu m-ai înjurat de mamă,/ Eu te-nțep în epigramă. (Buletin meteo) Anunți vremea, ca să știu./ În bluza… cod portocaliu/ Și-acum ți-aduc reproșu’/ Fusta-i clar că-i de… cod roșu. (Avem premier femeie) Noutate-n România,/ Premier e Vasilica,/ Cu Drag’ ne-a/ Tăiat „pamblica”. (Unui bețiv) Mi-a zis doctorul că mor,/ Dac-o să mai beau alcool./ Cică, să beau numai apă./ Câte picături să-mi treacă? (Unui elev) Cu mare greu a luat Bac-ul,/ Nu știu din care pricină,/ Ca să afle care-i leacul,/ S-a înscris la medicină.”
 Nicolae Constantinescu: „(În memoria marelui epigramist Mircea Ionescu-Quintus) Quintus scrie azi în cer,/ Pentru cei care nu pier/ Și bătrâna epigramă/ Plânge astăzi așa dramă! (Marelui Caragiale) Ion Luca Caragiale,/ Scriitor din Haimanale,/ Nu ne învață aforisme,/Ci ne spune „miticisme”.”
Mihai Constantinescu: „(Criticilor literari) Cum s-au înmulțit poeții,/ În pădure ca bureții,/ Criticii-n totalitate,/ Vor spor de toxicitate. (Unui epigramist) Nici în mormânt nu e trist,/ Harnicul epigramist./ Însă, nu-l băgați în seamă,/ Că vă face o epigramă.”
Laurențiu Turcu: „(Unui epigramist) Te aștepți să-ți dea umorul/ Ambalat, la kilograme?/ Nu! Ți-l dă cu binișorul,/ E pi grame… ; Epigramele citite/ Zău c-ar fi frumoase, frate,/ chiar de nu sunt tipărite…/ Fă-le caligrafiate! (Domnului Hangu) Nu te lași deloc, bădie,/ Tare sus ți-e rangu’,/ Fiindcă muza-n poezie,/ Îți tot ține… Hangu! (Moda în Rai) El privea întruna frunza…/ -Ce te uiți, Adame-așa?/ – Păi, aștept să vină toamna,/ Poate va cădea și ea! (Moda) Ce frumoasă este moda,/ Cum să nu îți placă!/ Ea nu mai îmbracă lumea,/ Ci mai mult dezbracă! (Oftalmologii) Câți doctori merită elogii,/ Sunt dedicați și merituoși!/ Dar, pentru ce, oftalmogii,/ Lucrează doar pe ochi frumoși? (Cosmopolit) – operat de dr.Tătaru – Buzăul, azi se definește/ A fi oraș cosmopolit/ Prin Optimed, ce reunește: Tătar cu Turc, s-au întâlnit! (Pretext) Arar mă mai privea, direct, nevasta,/ Dar de un timp, se sparge în figuri,/ Că mi se uită des în ochi, năpasta,/ Tot pretextând că-mi pune picături… (Medicală) Când vorbiți de medicină,/ Îmblânzi cuvintele,/ Că ce scapă ea din mână,/ Ia din zbor, părintele. Ca în tenis: doctorul,/ Joacă strâns cu preotul./ doctorul – pasează,/ Popa-nmormântează. (Orașul meu) Eu îmi spun nedumerirea,/ Fiindcă nu pricep, e greu:/ Cum de-s oamenii ca mierea,/ Da-i Sărat orașul meu? (Parcul) Parcul de pe Strada Mare,/ Cu așa un gard frumos,/ Plin de viață-i, frățioare:/ Ciori de sus și câini pe jos! (Schimbare) În Râmnicu Sărat mi-e viața,/ El m-a crescut și dezvoltat/ Dar, trist constat că-și schimbă fața/ Și se transformă-n… Rrom Sărat. (Cutremur) Nu-i cutremur, frate,/ Din adânc ce vine…/ Soacră-mea. Sughite,/ Tot gândind la mine! (Unui soț bătrân) Când își ia în brațe soața/ Și o strânge-n coasta sa,/ Stă și-și scarpină mătreața:/ – Oare, mai era ceva? (Mie) Când citește subsemnatul,/ Nu vă dați din coate!/ Face și el, bietul,/ Doar atât cât poate!”
Aneta Pioară: „(Guvernaților) Sunt preocupați la sânge!/ Vor să dea cu toți-un tun,/ Dar în Piață lumea plânge/ Și cer un guvern mai bun. (Prieteni virtuali) Umblând ades pe la butoane/ Dai „like” și-ți faci prieteni milioane,/ Dar dacă se-mbolnăvește unul,/ Vă jur, la ușa lui, nu va bătea niciunul!”
Stana Miloș: „(Unui parlamentar) L-am crezut un leu sadea,/ La tribună când răcnea./ Însă-n timp m-am dumerit,/ Nu-i decât un leu corcit. (Unui leneș) Adesea el se lăuda, cum munții din loc i-ar muta./ Dar, când poștașul i-a-nmânat venitul minim garantat,/ Îndată el și-a amintit,/ Că nu e bun pentru muncit. (Unui epigramist) Amice, ai mare talent!/ În epigrame, evident./ Dar, ca să-ți meargă totu-n plin,/ Prefer-un spin acului fin. (Unui necăjit) Să-și verse necazu-a vrut/ Și la birt a tot băut,/ Dar văzând că tot nu iese,/ L-a turnat în cap nevestei. (Dnei S. Leaută) Cu șarmu-i obișnuit,/ Trandafiri ne-a oferit./ De cumva te-nțepi în spini,/ Ea zâmbește, tu suspini. (Colegilor) Atunci când Hangu e prezent,/ E bine să fii prudent,/ Altfel ajungi, de bună seamă,/ Un subiect de epigramă. (Dlui V. Ghinea) Ascuns după lentile fumurii,/ Că e un filosof n-ai bănui./ Aș crede eu, că mai degrabă,/ Filosofia-i stă în barbă. (Dlui C. Drîstaru) Debandadă e-n arhivă,/ Documente în derivă./ Nu-i potop, nici uraganu’,/ A trecut pe-aici Drîstaru.”
Liviu Nicolae: „Sunt încântat că am asistat la o manifestație mult superioară. Dacă metodologic, s-ar schimba ordinea acțiunilor de-a lungul sărbătorilor Râmnicului, lansările de carte să fie în a doua parte. Epigrama fiind socotită gen ușor, a fost înțeleasă prost. Noi cei care ascultăm epigrama, o sclipire a inteligenței umane, nu vom reuși să scriem o epigramă. De aceea, pot spune, toată stima pentru epigramă. A fost o zi relaxantă, plăcută.”
Ultimul cuvânt l-a avut invitatul special Manea Agheană și chitara sa, care a încântat asistența cu melodii românești de neuitat.
​Sâmbătă, 25 august, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, va fi Cristi Rusin. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share