Cotețul cu metafore – Cățeaua


Cățeaua

Dom’le, sub fereastra mea,
La umbra unui boschet,
A fătat azi, o cățea
Șapte pui ca un buchet!

Iar ea, ca o mamă bună,
Ca să poată să-i hrănească,
Caută și tot adună
Puișorii să și-i crească…

În instinctul ei de mamă,
Își apără teritoriul
Tot lătrând și făcând larmă,
Când apare trecătorul…

Deocamdată, puii-s mici,
Nu se țin nici pe picioare
Însă pân-or fi voinici,
Câți vor mai rămâne oare?

Știm cu toții soarta lor,
Vor pieri mulți dintre ei,
De foame se sting și mor,
Asta-i soarta speciei!…

Câți din ei vor mai trăi,
S-or simți apoi stingheri,
Până când, vor mârâi,
În lațurile de… hingheri!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share