Cenaclul Alexandru Sihleanu – 28 Iulie 2018


ÎN SLUJBA URBEI ȘI A ȚĂRII, CU SPORTUL ȘI CUVÂNTUL SCRIS

Sâmbătă, 28 iulie, membrii Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” s-au întâlnit în foaierul Centrului Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, la un eveniment editorial, din cadrul proiectului „Scriitori râmniceni”, într-un decor cu expoziții: de caricatură, sub semnătura Saul Steinberg (n. 15 iunie 1914 Râmnicu Sărat – m. 12 mai 1999 New York), fotografie, sub genericul „Cordoba, pe urmele maurilor”, a concetățeanului nostru Andrei Ștefan Costache.
Moderatorul evenimentului Constantin Marafet: „Bună ziua! Vă mulțumesc pentru prezența dvs. astăzi, aici. Vom lansa două cărți, în cadrul proiectului „Scriitori râmniceni”, finanțat de Centrul Cultural. Un proiect ajuns la a zecea ediție. Astăzi lansăm cartea ,,Pamflete”, autor Viorel Dodan și a doua carte, o carte colectivă, ,,O istorie a sportului râmnicean”, autori Liviu Nicolae, Luminița Răileanu și Gina Nechifor. Ambele cărți au o istorie a Râmnicului Sărat. Prima carte cuprinde satire în versuri, înfierează toate tarele societății românești. Reușește să ne aducă un zâmbet pe chipuri, dar un zâmbet amar, deoarece nu luăm nicio atitudine. A doua carte este un proiect al meu, început cum doi ani. Anul trecut am scos o carte despre școlile din Râmnicu Sărat. Se pare că nu am avut succes. Dl Liviu Nicolae îmi propuse să scriem despre sportul râmnicean. Am fost de acord și nu consider că este terminată. Consider că putem face o istorie a străzilor din Râmnicu Sărat. Sunt multe de spus. Am început pentru anul viitor să scriem o carte despre bisericile din oraș, dar nu numai. O să o rog pe dna Violeta Vîlcu, cea care a sprijinit și sprijină toate activitățile noastre, să ne spună câteva cuvinte.
Violeta Vîlcu: „Bună ziua! Bine ați venit! Nu pot decât să-i mulțumesc pentru colaborare dlui Constantin Marafet, pentru cărțile care vorbesc despre orașul nostru. Anul acesta, proiectul ,,Scriitori râmniceni” lansează șase cărți care au avut girul juriului. Acest proiect se apropie de sfârșit, nu ne-am hotărît dacă vom face lansare. O să hotărâm ulterior. Îi felicit pe autori! Vă felicit și pe dvs., vă iubim și vă așteptăm!”
Constantin Marafet: „Și fiindcă dl viceprimar Ștefan Torcărescu este prezent astăzi și aici, îl rugăm să ne spună câteva cuvinte.”
Ștefan Torcărescu: „Bună ziua! Bine ați venit! A mai trecut un an și se împlinesc zece de când oameni minunați au scris despre oameni și locuri ce trebuie să le lăsăm generațiilor viitoare. Momentul acesta din apropierea sărbătorii Râmnicului, din 17, 18 19 aug, pentru că domnitorul Constantin Brâncoveanu ne-a dat această sărbătoare, fiind vorba de Complexul Brâncovenesc. Este un moment al oamenilor care au scris, au muncit și s-au înscris la un consens, pentru care le mulțumim. Ne bucurăm și suntem să recunoaștem, să arătăm respectul oamenilor cât sunt în viață. O normalitate dinamică, de a da oamenilor o satisfacție, să muncească în continuare. Râmnicul are nevoie de creatori de cultură. Eu, în calitate de coordonator al al acestui proiect cultural, îi mulțumesc atât Violetei, cât și lui Marius pentru efortul acestor momente. Zilele trecut am primit vizita dlui Liviu Nicolae, la birou, care mi-a înmânat cartea care se lansează astăzi și în care mi-am revăzut profesorii de sport pe care i-am avut. Este o experiență personală. Oricine poate veni cu experiența personală pe această temă a sportului. La Râmnicu Sărat se întâmplă lucruri în sport și astăzi, și poate faptului că primarul este prof. de sport. Despre colegul, îi spun coleg lui Viorel Dodan, am fost colegi la ,,Sensul râmnicean”, este necesar și pamfletul, și să fim mai atenți să cultivăm umorul, pamfletul și să nu practicăm partizanatul unei echipe sau alta. Rețin unele versuri, avem nevoie de aceste creații. Îi felicit pentru ceea ce fac.”
Constantin Marafet: „Mă bucur de prezența dlui Traian Cristea și mă bucur că îl văd în forma asta. Avem niște oameni, monștri sacri, care au influențat generații întregi.”
Violeta Vîlcu: ,,Un minut vă mai rețin! Să ținem un moment de reculegere pentru profesorul Matei Berim.”
​ Constantin Marafet: ,,Am reușit să lucrez la câteva cărți: Octavian Moșescu – ,,Călător sub umbra Râmnicului”, Stelian Cucu – ,,Opere” și ,,Epistoliér” – o personalitate complexă, Constanța Abălașei-Donosă – ,,Râmnicu Sărat în amintirile mele”. O să facem o lansare, să stabilim niște date și le vom comunica. Îl rog pe dl Traian Cristea să ne vorbească despre evenimentul de astăzi.
Traian Gh. Cristea: „Mă bucur că sunteți aici, când apar două cărți scrise de râmniceni. Motto: ,,Sportul e rugăciunea sufletului”, spunea Salvador Dali. ,,O istorie a sportului râmnicean”, carte mult aşteptată de cititorii din aceste locuri, se îndreaptă astăzi către dvs, izvorâtă dintr-o propunere inspirată a prof. Liviu Nicolae, propunere primită cu entruziasm de către scriitorul şi editorul Constantin Marafet şi susţinută financiar de Centrul Cultural ,,Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat. Unicat în istoria culturală a acestei zone, volumul este semnat de coordonatorii Nicolae Liviu, Luminiţa Răileanu, Gina Nechifor şi a apărut la Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, în 2018. Citind cartea, am simţit că în cuprinsul ei pulsează opinia unui distins cărturar care spunea că ,,Sportul reprezintă vigoarea vitală a umanității.” Conform afirmaţiei editorului: ,,La realizarea cărţii s-a muncit un an de zile…”, inimoşii realizatori pot fi mulţumiţi că au dus la bun sfârşit un proiect care a necesitat investigarea unei perioade ample (cuprinzând peste şaizeci de ani). Motivarea afirmaţiei este confirmată de cuprinsul cărţii care conţine o sumedenie de evocări, amintiri, rememorări emoţionante, nominalizări ale performanţelor sportivilor râmniceni etc. Cităm doar câteva dintre titlurile articolelor captivante: Clubul Sportiv Şcolar al C. N. ,,Alexandru Vlahuţă”; Fotbalul în 67 de ani la Râmnicu Sărat; Handbalul râmnicean; Oina-sportul nostru național; Volei la zi; Remember; Lupte greco-romane; Sportivi de renume – Căliment Ciprian; O pasiune mistuitoare – sportul; Hai, Olimpia! Nu mă pot mândri că am fost un pasionat practicant al sportului, dar nici nu pot spune că mi-a fost indiferent. Am practicat în adolescenţă crosul, voleiul, luptele, handbalul şi am rămas un admirator al sportivilor, antrenorilor, profesorilor dăruiţi sportului. De aceea, cartea aceasta rezonează aparte în conştiinţa mea. Pătrunzându-i paginile, chiar mi-a răsunat în memoria afectivă deviza călăuzitoare: ,,Talentul câștigă meciul, dar munca de echipă și inteligența câștigă campionate.” Cu ochii umeziţi de emoţie, am revăzut chipul unor minunaţi merituoşi ai sportului râmnicean, unii trecuţi la cele veşnice, alţii care şi astăzi ne onorează cu prezenţa. Un râmnicean veritabil dublat de un iubitor constant al sportului va simţi cum rândurile din fiecare pagină sunt pătrunse de căldura spuselor, de nostalgia evocărilor unor timpuri şi oameni extraordinari şi se va lăsa pătruns uşor de sentimentul mândriei. Da, pătruns de acea mândrie generoasă că face parte din familia râmnicenilor de ispravă, care ne-a dus cândva faima prin performanţele dobândite. Semnăturile care pecetluiesc articolele din volumul de faţă constituie girul celor spuse mai sus. Cum putea, de exemplu, să-şi înceapă mai bine Doina (Ştefan) Brătescu istoria Clubului Sportiv Şcolar al Colegiului Vlahuţă Râmnicu Sărat, dacă nu prin efigia profesorului emerit Ştefan Vasile? Autoarea articolului punctează apoi realizările clubului. Finalul istorisirii este aureolat tot de spiritul aceluiaşi minunat om dăruit sportului : Nea Fănică, profesorul emerit Ştefan Vasile, şi-a lăsat urmaşii să-i ducă mai departe visurile, el trecând într-o altă lume unde, poate că spiritul lui va continua să vegheze asupra sportului atât de apropiat de inima sa. Mai sunt prezenţi în acestă carte cu materiale care ne reţin atenţia: Vasile Miu, Ion Enache, Cornel Ionescu, Marian Dorobanţu, Cati Berim, Valentin Dojan, Florescu Maria, Gina Nechifor, Matincă Costea şi profesorul Liviu Nicolae – spiritus rector al cărţii, autor al multor note şi articole care nu pot fi trecute cu vederea. Slova acestui dascăl e mlădioasă, chemătoare, te emoţionează: ,,Dragă cititorule, am deschis ca pe o carte în faţa ochilor tăi filele îngălbenite de patina timpului a sportului de pe meleagurile noastre, cu amănunte mai mult sau mai puţin picante, ştiute şi trăite personal, cu scopul de a vă răscoli şi încălzi sufletele (…).” Sfat de aur dă tinerilor colegi profesorul Lucian Cârjan, pe baza bogatei experienţe acumulate în predarea disciplinei educaţie fizică: ,,Profesia de dascăl, cu precădere aceea de educaţie fizică şi sport, îţi impune o ţinută impecabilă, un vocabular adecvat, ştiind că elevul te copiază iar, uneori, te şi judecă. Trebuie să dedice timp nu numai orelor de curs, ci şi pregătirii elevilor pentru competiţiile sportive.” Bogat ilustrată, scrisă într-un stil concis, atractiv, această ,,… istorie a sportului râmnicean” este deschisă tuturor acelora care vor să aducă substanţiale completări. În acest sens, coordonatorii volumului lansează, prin vocea inimosului profesor Liviu Nicolae, îndemnul către concitadinii iubitori ai sportului, de a nu da uitării faptele prestigioşilor înaintaşi, fapte de rezonanţă în plan local, naţional şi internaţional.
Motto: ,,Pamfletul se învârteşte în jurul obiectului cu oarecare frumuseţe de corb: între două zboruri circulare, ciupeşte, zgârie, înţeapă, rupe.”, spunea Tudor Arghezi. O carte zâmbitoare, hotărâtă să ne dăruie bună dispoziţie şi optimism, ,,Pamflete”, Ed. Rafet, Râmnicu Sărat, 2018, trimite către noi Viorel Dodan, în această vară. Reamintim celor interesaţi că pamfletul este o specie literară în versuri sau în proză, cu caracter satiric, intr-un limbaj violent și agresiv. Magda Răduţă (lector univ.) e de părere că: ,,Pamfletul e o înjurătură artistică. Și asta și vrea să fie și să facă.” În literatura română această specie a fost cultivată cu succes, printre alţii, de N.D. Cocea, Ion Vinea, Eminescu, Arghezi și Caragiale iar în zilele noastre de M. Dinescu, Corneliu Vadim Tudor, George Butoi… Viorel Dodan este de părere că pamfletul îşi poate atinge ţinta şi în mod civilizat, fără vulgaritate, satirizând inteligent moravuri, tare, racile morale existente în societatea contemporană. Pamfletele versificate, existente în marea lor majoritate în această carte, conţin între 7-21 catrene, abordând o tematică variată. Remarcabil este umorul fin, izvorât din contradicţia dintre aparenţă şi esenţă, umor care nu o dată se transformă în satiră. În piesa de debut, pamfletarul se arată interesat de subiecte majore, marcate de un fior dureros. Astfel, mania ajutoarelor sociale, sub care se ascund uneori (în anumite circumstanţe) pomenile electorale, atinge apogeul, căci, spune ironic autorul, statul a majorat ajutorul de deces şi a lansat programul ,,Primul mort”. Umorul se transformă în satiră, observându-se că decesul a devenit un ,,nou sport”, prilej ideal de şfichiuit în pamflet: ,,De dragul sau nevoia ăstui ajutor,/ S-or face liste ale celor care mor,/ Care vor sta aşa în aşteptare,/ Ca să le vină rândul viitor la ajutoare.” Unul dintre urmaşii bătrânului candidat la programul ,,Primul mort” i se adresează astfel: -Tataie,cât mai ai de trai?/ Am auzit că e frumos în rai !/ Nu vrei, matale, să ajungi mai sus,/ Aşa cum toată viaţa ne-ai tot spus?…/ Şi dacă pân-acuma te-ai zgârcit,/ Io zic că ăsta e momentul potrivit/ Să dai şi tu ceva, pentru noi toţi,/ Să laşi ceva în urmă, la nepoţi !” (Ajutor) Zvonurile alarmiste, precum sfârşitul lumii, pun pe gânduri oamenii de rând. Dialogul dintre nea Vasile şi Gogu este realizat cu măiestrie, graţie naturaleţii şi personajelor pitoreşti.(Dialog apocaliptic) Abuzul de informatizare, prejudiciază finalităţile educaţiei. Inspirat, plin de vervă, Viorel Dodan satirizează pe cei care introduc modernizări exagerate în sistemul educaţional, zădărnicindu-i scopurile esenţiale: ,,Învăţământul se mută în on line/ Iar învăţatul va fi, de-acum, mai… fine,/ Că-n orele de curs nu se va da din gură/ Şi se vor pune notele din… tastatură!/ (…) E clar că societatea chiar se schimbă!/ Vorbim cu tastatura în loc de limbă…/ Dar o-ntrebare scurtă am şi eu:/ Se va ,,digitiza’m şi mersul la veceu?. Fostul ministru al educaţiei L. Pop nu scapă de lupa pamfletarului care-l ,,ferchezuieşte” satiric cu real talent. Ideea aberantă a introducerii manualului în predarea educaţiei fizice îl exasperează pe autor: ,,Cum să predai la şcoală sportul de pe carte?/ Şi cum le pui note fiecăruia în parte?/ Când de milenii o lume-ntreagă ştie/ Că sportul e mişcare, nu este teorie!” Lipsa de realism în cunoaşterea problemelor esenţiale ale învăţământului românesc, lipsa unor manuale performante la obiecte de bază precum limba română, matematică, chimie, istorie, geografie declanşează artileria săgeţilor satirice: ,,De fizică chiar nu mai pot să zic nimic!/ Că nu poţi să faci mare ceva ce este mic,/ Aşa cum este creierul unui ministru Pop,/ Ce de fluid ce e, în gât îi trebuie un dop…// Nici chiar chimia pare că nu ne mai salvează,/ Compuşii chimici cerebrali lui Pop îi explodează,/ Căci legăturile acelea numite covalente,/ În capul lui cu vid sunt foarte, foarte lente!” (Sport şi educaţie) Deşi sunt încă multe subiecte de luat în seamă, încheiem cu abordarea segmentului dureros, politica. Şi în acest compartiment Viorel Dodan se dovedeşte necruţător. Şfichiuiala este directă; întâlnim nume reale de politicieni cu păcatele lor care nu pot fi trecute cu vederea: Olguţa Vasilescu, Radu Mazăre, Elena Udrea, Mister G, Bivolaru şi alţii. Cartea în discuţie oferă şi alte surprize pe care cititorul interesat le va descoperi cu încântare. Verva satirică, uneori acidă, alteori subtilă, de care dă dovadă Viorel Dodan, cu siguranţă va cuceri pe cei care vor avea posibilitatea să-i citească volumul. Sincere felicitări realizatorilor acestor cărți, Centrului Cultural ,,Florica Cristoforeanu”, energicului editor Constantin Marfet.”
Constantin Marafet: „O rog pe dna prof. Chifu să ne spună câteva cuvinte.
Ecaterina Chifu: „Viorel Dodan, este scriitorul pe care îl aștept cu cărți noi, are talent pentru această specie literară, care constituie și titlul cărți pe care o lansează astăzi. Mulțumesc celor care s-au gândit să scoată o carte despre sportul râmnicean. Prin vorbe frumoase au scos în evidență chipul frumos al celor care au susținut sportul râmnicean.”
Constantin Marafet: „Îl invit pe dl Tăicuțu, membru USR, să ne vorbească despre cărțile ce se lansează azi.”
Nicolai Tăicuțu: „Felicitări celor doi autori, Liviu Nicolae și Viorel Dodan, aceste minunate cărți despre Râmnic și pentru că pamfletele dlui Dodan se adresează Râmnicului și sunt premergătoare sărbătorii Râmnicului. Despre Liviu Nicolae cred că din cele ce a spus Traian Cristea le-a trăit și sunt minunate pagini. Despre Viorel Dodan, i-am spus, eu rămân adeptul sintagmei lui Dumitru Pricop, un lucru deosebit de serios. Unele satirizează, altele ironizează și cred că ar trebui să cearnă creațiile. Sunt genuri ușoare. Ascultându-l pe Traian Cristea, aveam impresia că citește o epigramă dezvoltată. Felicitări! Pe 12 aug va fi ,mSalonul revistei SPAȚII CULTURALE”, al 59-lea număr și voi lansa și o carte a mea, cu invitați ai scriitorilor buzoieni, la ora 11:00, tot în acestă locație.”
Constantin Marafet: „Să dăm cuvântul unui sportiv trecut în paginile cărții.”
Alexandru Tarbă: „Mulțumesc autorilor că și-au adus aminte de performanțele noastre. Boxul, luptele și judo au dispărut, nu mai sunt la noi sporturi de performanță.”
Constantin Marafet: „Și fiindcă dl viceprimar Ștefan Torcărescu se află alături de noi, să-i dăm cuvântul.”
Ștefan Torcărescu: „Alături de performanță, trebuie și investiție. Antrenori avem, există preocupare din partea Primăriei Municipiului Râmnicu Sărat. Performanța nu mai are aceeași rezonanță, deși avem tehnica necesară.”
Constantin Marafet: „Să dăm cuvântul altui sportiv despre care s-a vorbit în carte.”
Ciprian Căliment: „Mi-e dor de Râmnicu meu, vin rar acasă. Mulțumesc dlui Nicolae Tigvă, unde este, acolo sus, m-a coordonat. Le mulțumesc dlor Porumb Răzvan, Stoian George, care sunt profesori de sport.”
Marius Neculae: „”Consiliul local a premiat sportivii care au adus medalii la diferite sporturi.”
Constantin Marafet: „Să dăm cuvântul altui sportiv.”
Ion Nica: „Ce să vă spun? Îl cunosc pe unul dintre autorii cărții ,,O istorie a sportului râmnicean”, dl Liviu Nicolae, din 1951. A fost o idee frumoasă, frumos realizată și le mulțumesc celor trei autori.”
Constantin Marafet: „Să dăm cuvântul și unei doamne, profesoară de sport, Cati Berim”: „Vreau să spun că ne-a bucurat activitatea autorilor, articolele pentru sportivii pentru care viața a însemnat sport și sportul viață. Numele SĂLII SPORTURILOR este a unui om, Vasile Ștefan, care a început sportul de performanță la Râmnicu Sărat. Felicit grupul acesta de oameni pentru inițiativă, pentru această frumoasă istorie.”
Constantin Marafet: „Am vrut să arat că se poate. Avem două cărți. Urmează a treia despre biserici. Să luăm o pauză. Să-l ascultăm pe Manea Agheană, a cărui zi de naștere este astăzi. Să-i cântăm LA MULȚI ANI.”
Manea Agheană: „Nu mă așteptam la acest moment. Este o surpriză deosebit de plăcută. O să cânt două melodii: una tristă și alta veselă.”
Constantin Marafet: „Mă emoționează! Vreau să știu ce ați scris.”
Mihail Constantinescu: „(Domnului Liviu Nicolae, doamnelor Luminița Răileanu și Gina Nechifor autorii volumului O istorie a sportului râmnicean) – Mi-am zis entuziasmat:/ Așa da, triumvirat!/ Prin volumul publicat,/ Râmnicu l-ați ridicat; (Domnului Liviu Nicolae) – Dacă plouă, nu te teme,/ Să nu-ți faci cumva probleme,/ Când vii cu o carte rară./ Între două, nu te plouă; (Domnului Viorel Dodan) – Cum să nu admir, băiete,/ Al tău volum de pamflete!/ Când lovești, lovești cu sete/ Prin harul ce Domnu-ți dete; (Urbei mele) – Astăzi, Râmnicu Sărat/ În frumoasa zi cu soare/ Iese din anonimat/ Marcând golul de onoare; (Orașului Râmnicu Sărat) – Nu puțini te-au denigrat/ Urbe Râmnicu Sărat,/ Dar astăzi, din nou sub soare/ Este pe locul de onoare.”
Nicolae Constantinescu: „(Domnului Liviu Nicolae) – Vă fac o recomandare,/ La o carte de valoare/ Și vă spun elogios:/ Sportul este sănătos! (Domnului Viorel Dodan) – Azi, la Râmnic în cetate/ Dodan lansează o carte./ Cu umor ironic, fin,/ Digitalizat puțin./ Nu-i o carte oarecare,/ Este una zâmbitoare!”
Constantin Marafet: „(În Cetate) – La Râmnic, în cetate,/ Avem de toate/ Dar, lipsește, frate,/ O Universitate/ Cum este și-n State!/ Treaba se dezbate,/ Cu celeritate!/ Cum și cât se poate? În condițiile date…/ N-am căzut pe spate,/ Dar un gând mă bate:/ S-au făcut chiar toate,/ La noi în cetate,/ Încât nu se poate/ Făr’ Universitate?/ Nu zic că nu-i bine,/ N-ascultați la mine,/ Când scriu cu aldine!/ Bine-ar fi, în fine,/ Să putem obține/ În curburi carpatine,/ Niște școli mai fine/ Setea să ne-aline,/ De studii… divine…/ Să poată oricine,/ Care-n oraș vine,/ Să se combine,/ Dacă îl ține!/ Ca să vă spui drept,/ Io abia aștept,/ Cu mâna la piept!/ Și pot să accept/ Să fiu mai deștept!/ Sau să mă îndrept,/ Să nu fiu inept,/ Dar nici înțelept,/ Căci ar fi nedrept/ Tot acest concept/ Fără un adept!/ Am și io copii,/ Dar dacă va fi,/ Și se va sfinți/ Loc de studenții,/ La noi, printre vii,/ M-oi călugări,/ Și-oi sta prin chilii/ Numai în beții,/Și-n paranghelii!/ Când mi-oi reveni,/ Și când m-oi smeri,/ Acas-oi veni/ Într-o bună zi/ Și m-oi studenți/ De nu mă veți ști!/ Haideți să vedem,/ Să mai studiem,/ Cât și ce putem,/ În acest sistem,/ Și dacă se poate,/ Și avem de toate,/ Să ne facem, frate,/ Și Universitate,/ Mai ceva ca-n State! – 19.0.2017, Viorel Dodan!”
Viorel Dodan: „Bine ați venit! Mulțumesc, că v-ați făcut timp să fiți la această sărbătoare! Văd aici, de față, oameni care nu vin pentru prima oară și fac o reverență. Văd aici persoane pentru prima dată și le amintesc că vor mai fi asemenea momente. Cartea este o continuare a volumului Versuri neserioase. Am renunțat la toate variantele și am numit-o simplu Pamflete. Mai am de lucru la partea tehnică și la esență, și îmi însușesc părerile celor care se pricep la aceste lucruri. Aici, am adunat mai multe texte care au legătură cu diverse momente care au avut loc la nivel național sau local. Unele, nu sunt critice, așa cum veți în textul Sus Râmnicul! Le mulțumesc celor care au un rol în promovarea culturii și mă refer la proiectul Scriitori râmniceni. Nu sunt mulțumit de de produsul final, cartea, în sensul că unele texte mai lungi și se diluează esența, altele de mai mică dimensiune. Vă las pe dvs. să le analizați. Însă, dacă un singur vers a plăcut, consider, poate sunt subiectiv, că și-a atins scopul. Nu pot încheia înainte de a mulțumi Centrului Cultural Florica Cristoforeanu, juriului, Ed. Rafet, și Primăriei care intră în această ecuație. Mulțumesc familiei pentru sprijin, că m-a tolerat. Mulțumesc, că sunteți toți în sufletul meu.”
Constantin Marafet: „Matincă este prezent, cu amuzament.”
Matincă Costea: „Înainte de a interveni, dacă îmi permiteți, il rog pe Manea Agheană să interpreteze Imnul Râmnicului. (Muzica Manea Agheană, versuri Matincă Costea) Este necesar. Acum, un moment vesel.”
Constantin Marafet: „Când am început să scriem această istorie, i-am promis dlui Liviu Nicolae că nu o să-l las singur și a făcut echipă cu Luminița Răileanu, care s-a ocupat de tehnică și Gina Nechifor, care a mers pe teren. Din păcate, azi, nici Luminița și nici Gina nu a fost posibil să fie prezente, sunt într-o tabără școlară. Dle profesor vă rog, să luați cuvântul.”
​Liviu Nicolae: „ Vă mulțumesc pentru prezența dvs. astăzi. Într-o frumoasă zi de toamnă din luna septembrie a anului 2017, la casa dlui C. Marafet, discutam despre proiecte literare, despre forma, structura și conținutul revistei de informație și cultură ,,Glas râmnicean”, amândoi aveam senzația că acestei publicații, cu apariție lunară, i-ar mai trebui parcă ceva, pentru a fi un tot unitar și armonios. De comun acord, am stabilit atunci, ca fiecare număr lunar al revistei să publice, pentru cititorii mari și mici, iubitori ai sportului, în serial, despre oameni și faptele lor din acest domeniu complex, sportivii râmniceni și îndrumătorii acestora, care a dus faima valorii personale în țară și peste hotarele ei, din Balcani și până la Jocurile Olimpice de Vară (Moscova), dar și până în ,,țara luminilor” (Franța). Sub impulsul acestor considerente convingătoare, s-a declanșat o activitate amplă, de cercetare și de analiză, pentru o perioadă de timp îndelungată, de peste șase decenii (între anii 1951-2017): despre sportivi care nu mai sunt printre noi și despre sportivi în viață, care ne fac bucurii în continuare. În acest contex, colectivul de redacție al revistei a intitulat serialul lunar despre sportul local, cu discipline diferite, foarte sugestiv, ,,O istorie a sportului râmnicean”, ce se înscrie într-un ansamblu cultural și sportiv amplu: ,,Râmnicul își scrie istoria”. Au fost antrenați să colaboreze la proiectul nostru numeroși colegi și prieteni, care au fost pe terenul de sport, cu rezultate remarcabile. Ei au răspuns cu plăcere și promptitudine la solicitările noastre și au transpus în scris pentru revistă (n.r. volum) faptele și întâmplările proprii din sală sau de pe gazon, printr-o muncă asiduă, ani îndelugați, astfel încât nimic nu poate și pus sub semnul îndoielii și al ficțiunii noastre (n.r.) Sunt oameni generoși, care au trăit și trăiesc pentru idei nobile, cu suflet mare și frumos, modele demne de urmat de către mai tinerii sportivi de astăzi, prin faptele lor de neuitat din clepsidra timpului a părinților și bunicilor: prof. Ștefan Vasile, prof. Miu Vasile, prof. Enache Ion, prof. Doina Ștefan-Brătescu, prof. Berim Matei, ing. Cornel Ionescu, prof. Marian Dorobanțu, ing. Nicu Stoian, ing. Liliana Piron, sing. Roșca Constantin, prof. Dojan V., prof. Dojan R., prof. Calcan S., Iancu Mirabela, prof. Grigorescu Tiberiu, prof. Florescu Marieta, etc. De altfel, pentru ca faptele acestora, de rezonanță în plan local, național și internațional să nu fie uitate de patina timpului, menționăm că au fost adunate cu respect într-un volum aparte, cu titlul amintit anterior, de lansat în cadru festiv binemeritat, sub deviza tuturor generațiilor de sportivi din toate timpurile: Mens sana in corpore sano!”
​Constantin Marafet: „Urmează o sesiune de autografe.”
​Sâmbătă, 04 august, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Matincă Costea. Cu prilejul ZILELOR MUNICIPIULUI RÂMNICU SĂRAT, derularea proiectului SCRIITORI RÂMNICENI se va face după următorul program: 07 august, ora 11:00, lansare carte RĂVAȘ și vernisaj, expoziție de fotografie CORDOBA, PE URMELE MAURILOR, autor pr.prof. Ștefan Costache Andrei, 09 august, ora 11:00, lansare carte SUPLICIILE FIINȚEI LĂUNTRICE, autor prof. Traian Cristea, 12 august, ora 11:00, SALONUL REVISTEI SPAȚII CULTURALE. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share