Cenaclul Alexandru Sihleanu – 9 Iunie 2018

SUNT LOCURI PE PĂMÂNT ÎN CARE SE SIMTE NOSTALGIA LUI DUMNEZEU

Sâmbătă, 09 iunie 2018, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat cu „Imnul orașului Râmnicu Sărat” (deja intrat în tradiție), versuri Matincă Costea, muzică și interpretare, voce și chitară, invitatul special Manea Agheană.
​A continuat, la cafeaua literară, Matincă Costea, cu un moment de divertisment, pentru relaxarea spiritelor, pe un monolog de Sandu Anastasescu, „Altădată la alegeri” și două miniaturi umoristice, culegere Matincă Costea, „Georgeta la farmacie” și „Prăjitura” și… aplauze.
​A intervenit invitatul special Manea Agheană și chitara sa care a relaxat atmosfera cu muzică de voie bună.
​A urmat lectorul de serviciu Costică Drîstaru, cu o lucrare despre comuna Andreiașu din jud. Vrancea, nu numai leagănul copilăriei sale, dar și un loc binecuvântat de Dumnezeu, pe două teme: Focul Viu și bogățiile subsolului. Autorul a dorit să facă o lucrare informativă, cât mai completă posibil, geografic, economic, turistic, mitologic, în același timp să fie un îndreptar turist, iar autoritățile locale să facă front comun, prin care zona să fie pusă în valoare, acces (infrastructură), cazare,să ocupe un binemeritat loc pe harta obiectivelor turistice.
​Dau cuvântul autorului: (Focul viu de la Andreiașu/ Cuvânt de început) „Am văzut lumina zilei și am copilărit într-un loc minunat, în frumoasa comună Andreiașu, leagăn al copilăriei mele. Ca fiu al comunei Andreiașu, nu m-am îndepărtat cu gândul de acest loc. Cunosc comuna, cunosc oamenii, cunosc acest fenomen al ,,Focului Viu” din fragedă copilărie și m-a preocupat foarte mult istoria lui. Din anul 2001 am început să studiez prin biblioteci, arhive, să consult specialiști în domeniu. M-am hotărât și străduit, din răsputeri, să încropesc o Monografie a Focului Viu. Pentru aceasta, am luat drumul Muzeului de Geologie al Facultății din București, am consultat specialiști în domeniu, sperând să găsesc o atestare, o documentare mai amplă despre fenomenul Focul viu. Mi-am dorit să vin cu mai multe date care să vorbească despre Focul Viu de la Andreiașu. În copilăria mea vedeam lumina Focului Viu, din zona Piscul Șerpilor, cum dansa la poalele pădurii de brazi. Mă întrebam, cum de nu ia foc pădurea? Probabil că eram instruiți să nu facem focul prin pădure când mergeam cu vitele la păscut. L-am vizitat de mai multe ori. Tot în copilăria mea, venind de la Focșani către casă, am întâlnit un bătrân, pe nume Aldea Rotaru, în vârstă de 83 de ani, cu care am călătorit timp de o oră. M-a întrebat de unde sunt și aflând că sunt din Andreiașu, a confirmat Focul Viu. De atunci, mi-am dat seama că Andreiașu este cunoscut prin acest fenomen. Din păcate, a rămas așa până prin anii 1974, când un primar destoinic, nu știu dacă singur sau cu altcineva, a pus pe tapet, pentru prima dată, Sărbătoarea Focului Viu. O zi mare pentru comună, când se reuneau fiii localității și nu numai. Abia așteptam să vin și eu, de fiecare dată, la această sărbătoare, unde se întreceau formații de cântece și dansuri populare din aproape toate județele țării, inclusiv de la Râmnicu Sărat. Din păcate, acest festival, din 2006 nu s-a mai organizat. Se pare că actualul primar se străduiește să reînvie această activitate culturală, benefică pentru fiii comunei. Iată-mă în 2018, când m-am hotărît să scriu despre Focul Viu, dar și despre bogății ale subsolului care ne îndeamnă să beneficiem de calitățile lor miraculoase pentru organismul uman. Nu scriu pentru a impresiona pe cineva. Nu sunt specialist în domeniul balnear. Dar, din 1976, merg anual în stațiuni balneare, cum ar fi: Herculane, Călimănești-Căciulata, Sovata, Techirghiol, Bălțătești, Sărata-Monteoru, etc. Consider că, dacă s-ar găsi un investitor, Andreiașu, prin izvoarele de care dispune, numai de la pârâul Chiticari și pârâul Sărata, care curg liber, ar depăși cu mult stațiunea balneară de la Bălțătești-Neamț și pe cea dela Sărata Monteoru-Buzău, ca baze de tratament. Să dea Dumnezeu, ca acesta să se întâmple cât mai curând, în beneficiul investitorului și al locuitorilor comunei.”
​„Îl felicit, în mod deosebit, pe tânărul nostru Matincă Costea pe care l-am cunoscut în urmă cu 60 de ani, cunoscând în același timp și pe colegii D-sale cu care acționa în cadrul Casei de Cultură: Zebi Simionovici, Viorel Comănescu, Marcel Petroianu, care au contribuit la dezvoltarea teatrului de păpuși. Vreau să menționez că dl Matincă Costea, după o perioadă de spitalizare, a revenit să ne bucure cu momentele vesele, cu care ne-a obișnuit. Cu aceeași plăcere îl felicit pe dl Manea Agheană pentru efortul pe care îl face să participe la ședințele Cenaclului. Materialul prezentat de dl Drîstaru m-a impresionat în mod plăcut și m-a hotărât să vizitez așezările descrise, în cel mai scurt timp. Mă întreb retoric, de ce autoritățile locale nu întreprind nimic în aceste locuri bogate în ape minerale.” (George Anghel)
​„În primul rând, aș spune ,,cinste cui a scris”, în cazul de față Costică Drîstaru și respect pentru primarul Vasilică Cristian de promovarea turistică a comunei Andreiașu. Pentru că sunt născut în aceeași zonă, între Jitia și Andreiașu sunt câteva dealuri, câteva pâraie și două râuri Râmnicelu și Motnău, afluenți ai Râmnicului Sărat. Există câteva asemănări de nume între bazinul superior al Milcovului și al Râmnicului Sărat. Aș vrea chiar să nominalizez: pârâul Pucioasele, pârâul Păcuri, Malul cu sare, Calea sării, puțuri de țiței, (păcura la suprafață), îngrădite cu nuiele, băi renumite reumatice, Băile de la Jitia. Mă opresc puțin. Pentru dezvoltarea comunei trebuie să țină cont de proiecte comune între localitățile Andreiașu și Nehoiu, fiind vorba de bazinele superioare ale râurilor Buzău, Slănic, Râmnicu Sărat și Milcov. Este vorba de o distanță de aproximativ 80 de km, ar lega trei drumuri naționale: Buzău-Brașov, Dumbrăveni-Jitia-Vintileasca și Focșani-Andreiașu. În acest sens trebuie un pod peste apa Râmnicului la Jitia. Toate comunele din această zonă, nu se pot dezvolta individual. Este vorba de Gura Teghii, Lopătari, Mânzălești, Vintilă-Vodă, Sărulești, Bisoca, Jitia, Vintileasca, Nereju. Și o singură precizare, prin intermediul lui Costică Drîstaru, cronica ajunge la primarul com. Andreiașu, Cristian Vasilică. Și două catrene: (Țare unui centenar) – Țara are o chemare/ Și ideea nu e rea,/ N-o să pun nicio-ntrebare,/ Am să cânt, să joc cu ea; Țara noastră milenară,/ Slăvită prin centenar,/ Patrioții n-o să piară,/ Sunt eterni pe-al ei altar.” (Dumitru Hangu)
​„Reportajul turistic legendă derulat de dl Costică Drîstaru mi-a trezit sentimente nostalgice deosebite. Revăd Valea Râmnicului de altădată ce făcea parte din fostul județ Râmnicu Sărat, desființat abuziv la 10 sept. 1950. Era un județ alcătuit de un relief deosebit de variat, cu livezi și podgorii, agricultură și păstorit. Județul se întindea între apele Buzăului, Milcovului, Câlnăului și Munții Vrancei.Valea Râmnicului nu este exploatată, azi, la modul cum ar fi fost corect, deoarece ea rivalizează cu Valea Prahovei. Regret, dar nu întrevăd ceva în acest sens.” (Matincă Costea)
​„Astăzi am parcurs o lecție de geografie, datorită dlui Costică Drîstaru, cu completările dlui Dumitru Hangu, doi documentariști valoroși, ai ținutului fost județ Râmnicu Sărat. Este o lecție deosebită, pentru că foarte multe persoane nu vor ajunge, poate, niciodată să vadă cu ochii lor aceste locuri minunate. Aceste lucruri ar trebui cunoscute în manuale. În rest, toată mulțumirea și mult succes acestor naționaliști, Costică Dîrstaru și Dumitru Hangu.” (Valeria Popa)
​„Mâine, duminică 10 iunie, se vor împlini 179 ani de când la HUMULEȘTI s-a născut cel mai mare povestitor al neamului românesc. Să nu spuneți că intenționat a fost ales lectorul de serviciu 99. Scriitorul Costică Drîstaru are publicate, până în prezent, șase titluri de cărți, iar alte manuscrise își așteaptă momentul tipăririi (adică sponsorii). Felicitări și tot înainte! Ați simțit, în lectura de azi, ecourile Mioriței? Dl Drîstaru se înrudește cu Vrâncioaia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, dar rădăcinile familiei se adâncesc în istorie, până la cultura Monteoru (anii 800 î.e.n.) Astea dovedesc originea talentului și puterea (tenacitatea) sa creatoare. Aprecierile le fac profesioniștii în ale scrisului. Eu am dreptul să spun, doar, că mi-a plăcut tot ce am citit din creația dlui Drîstaru. Cum să nu-mi placă ce am ascultat azi?!? Informațiile prezentate, autorul le-a extras din arhive. Lectura care ne-a prezentat-o poate fi o lucrare academică, atât de documentată este. Respirația balaurului – Focul Viu de la Andreiașu, identic, spune legenda și despre Focul Viu de la Lopătari, jud. Buzău. Este chiar o sărbătoare «Răsuflarea dragonului». Din cauza Focului Viu, dl lector s-a profilat pe arma pompierilor? Un topogeodez îi face cadou dlui Costică Drîstaru o hartă a jud. Vrancea.” (Mihai Doina)
​„Mă bucur de prezența, între noi, a dlui Matincă Costea căruia i-am simțit lipsa săptămâna trecută. Legat de lectorul de serviciu, dl Costică Drîstaru, descrierile d-lui sunt interesante, dar ca să sjungă adevărate opere literare mai trebuie lucrate. Legat de cele două teme, Focul Viu și apele tămăduitoare, două catrene: ,,Iarăși scrijelind hârtia,/ Nu își uită meseria./ Vorbindu-ne despre foc,/ Să-l stingă ar vrea, dar ioc.; Vrei să ne tămăduiești,/ Când de apă ne grăiești,/ Însă trebuie gustată,/ Chiar de-i neagră sau sărată. În final, una dlui Hangu: ,,Să creezi îți este daru’,/ Dar mai lasă centenarul,/ Azi, îți spun, mai stinge farul,/ Că vorbim despre Drîstaru».” (Nicolae Constantinescu)
​Ultimul cuvânt l-a avut muzica invitatului special Manea Agheană și chitara sa care a creat o atmosferă deosebit de plăcută.
​Sâmbătă, 16 iunie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Vasile Ghinea. Vă așteptăm, cu drag, la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu.”

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share