Pe urmele… Facebook-ului – Derby



Fiindcă poate. Tentația, după talent, a fost să aleg aptitudine, însă ceea ce desemnează astăzi una dintre cele două acoperă mai puțin din sens și chiar îl contrariază. Nu doar bune creează putința.
Toate la un loc se numesc apucături și năravuri, unele trecute în contul fiziologiei, altele dintr-o plăcere nesfârșită. Aproape sadică de-a chinui pe toți în jur. Cazul muzicienilor este notoriu, mai ales al vocaliștilor ce-și fac veacul în public. Mari, mici. De duzină sau de top. Că muzica de la cap se-mpute.
Îmi plac lucrurile ce-și ies din matcă binișor fără să pice în penibil, în aceeași măsură apreciez originalitatea și naturalețea. Prefer elefanții care pictează, maimuțele comportându-se de-o părere savant, leii ce-ascultă de bici și trec prin foc. Circăriile. În arealul aferent. Așa cum văd folclorul interpretat cu instrumentele clasice și-n maniera anilor 1970.
Auzisem din bursa de zvonuri că deja se fixase cotația maximă pentru câștigătorul Eurovision. Știre trecută la altele. Că este dezinvoltă, că are intervenții surpriză, că mai rar așa ceva. Curiozitate minimă. Aproape de ratat în ipostază directă, nu am pus preț pe selecția noastră, darămite pe calapodul standardizat al grandioaselor finale. Am nimerit totuși debutul întâii semifinale și-n miezul ei ,,fenomenul”. Femeile le știți, bune de gură, mai ales pe cele plinuțe, au un dar, în fapt un laringe potent și maxilare foarte mobile, folosite de cele mai multe ori spre disperarea bărbaților. Aveam în clasă o colegă, nu corpolentă, ce imita în special animale. Porcul parcă-i era subiect imitativ. Copil, ce vreți. Israelianca matură. Pachet complet și cu adăugiri. Onomatopee cât cuprinde. Cotcodăceli. Parcă descinse din avicolele chinezești.
Ce să spună? Ce mesaj? De ce exacerbat? Cine și ce să înțeleagă din guițăturile ei? Voia să-i plângă cineva de milă? Ea poate vorbi de…? Că doar nu se hrănește cu aer.
Confuzie generalizată. Eurovisionul, copie fidelă sau tipar al tuturor emisiunilor televizate de vreo 10 ani încoace, s-a dorit inițial un spectacol-concurs pentru cuplurile interpret-compozitor naționale, oscilând de la an la an între tradițional și modern până de curând când a devenit o rampă de afirmare a…. Frustrărilor. Că ,,Sunt născut bărbat dar vreau să fiu femeie.”, că ,,Am probleme cardiace.”, un picior mai scurt, un deget mai lung, mama plecată-n străinătate, tata la război…, că sunt supraponderală.
Șiruri infinite de probleme, rezolvabile în cu totul altă parte, nu pe scenă. Cazuri sociale, medicale, personale, politice. Într-un final casele de pariuri și-au atins scopul, au cocoțat drapelul evreiesc moț, iar noii dive un motiv să nu renunțe la a cânta la nunți. Și-a fi ea însăși. Avangardistă.
Doar dacă show-urile se mută-n….

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share