Cenaclul Alexandru Sihleanu – 19 Mai 2018


LA VREMURI DEOSEBITE, OAMENI DEOSEBIȚI

Sâmbătă, 19 mai, la Clubul „Femina 2”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a fost organizat un eveniment editorial deosebit, cu invitați de marcă. Deschiderea acestui eveniment de suflet a fost făcută de președinta clubului, dna dr. Lucreația Dediulescu: „Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, vă spun bună ziua și bine ați venit la întâlnirea noastră de astăzi, a membrelor Clubului Femina 2 din Râmnicu Sărat și a iubitorilor de frumos. Ziua de astăzi este unică pentru noi toți întrucât tematica dezbaterilor se înscrie în șirul manifestărilor legate de sărbătoarea centenarului Marii Uniri și de asemenea este unică prin prezența a unor înalte personalități ale culturii române, iubitoare de țară și neam, ce ne-au făcut astăzi o mare onoare. De aceea, permiteți-mi să le urăm încă o dată un bun venit și să le oferim dragostea noastră. Cartea oferită, ,,Pe urme de istorie”, conține istoria Clubului Femina 2 de la origini (16 dec. 1969) și până în prezent. Nu am dezvăluit nimic din secretele întâlnirii de astăzi, fiindcă încredințez misiunea dlui scriitor, membru USR și prietenul nostru, dintotdeauna, să modereze acest eveniment. Dle Constantin Marafet aveți cuvântul!”
Constantin Marafet: „Bine ați venit la întâlnirea cu istoria, cu dl acad. Victor Crăciun! Mi-e greu să fac o evocare a dlui Crăciun. Ne-am întâlnit deseori la Chișinău. Prin naștere a cunoscut Basarabia (16 iulie 1934 Chișinău), se mută la Arad, apoi la Iași și apoi la București. A scris cărți deosebite. Este preș. al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, cu filială la Râmnicu Sărat, preș. proc. Ion Radu. Noi avem de prezentat certificate semnificative în centenarul Marii Uniri. O să-l rog pe dl Crăciun să ne vorbească despre evenimentul de astăzi.”
Victor Crăciun: „Nu vă supărați, sunt și eu cetățean al Râmnicului Sărat pentru că am aflat încă din timpul studenției, în vizită la un coleg, de acest oraș. Era normal între colegi. Râmnicu Sărat era un oraș deschis, plin de farmec, care mi-a plăcut, nu numai mie, pentru că aici am avut plăcerea să vin cu Grigore Vieru, Eugen Doga, Nicolae Dabija, să aduc salutul Basarabiei, a românului din întreaga lume. Nu sunt unul care se laudă. Sunt un adept al matriarhatului și al patriarhatului, de aceea sunt foarte multe doamne aici. Dacă și dvs. mă iubiți, înseamnă că aceste iubiri comune sunt de o mare importanță. Prin ele, prin aceste iubiri, ne dovedim adevărata obârșie. Basarabia a fost un pas, Râmnicu Sărat alt pas, alte localități, alți pași. De aceea, nimic nu ne încălzesc mai mult ca acești pași, care se duc spre infinit. Vă las să vorbiți, o să mai intervin pe parcurs.”
Constantin Marafet: „Dl profesor spunea că a fost ades aici, la un coleg. A fost prieten cu Titel Constantinescu, cu Victor Frunză. Octavian Moșescu a înființat la Balcic o universitate Coasta de Argint și revista universității editată în română, bulgară și turcă, la care Regina Maria scria editorialul. Cele mai multe lucruri ni le va spune dna Crăciun, care a coordonat MARIA-REGINA MARII UNIRI.”
Cristina Crăciun: „Dl Marafet vă spunea că m-am ocupat de adunat câteva eseuri ale Reginei Maria. Sunt jurnalist în istorie și m-am gândit că vom reface imaginea Reginei Maria. Avem un eseu al dlui Victor Crăciun. Am făcut posibil să retrăiesc imaginea Balcicului. Regina Maria mai ales că nu a fost româncă, pentru această dăruință pentru poporul român, a fost singura neterfelită în perioada comunistă. Acad. Răzvan Teodorescu a ținut discursuri despre Regina Maria. Ar fi interesant de observat că a avut parte de aprecieri din partea propagandei comuniste. La doar șaptesprezece ani a fost împinsă la căsătorie, în această sarabandă, ajungând într-o lume necunoscută. Ajunsă aici, a iubit total această țară și acest popor. Carol I a aceptat-o ca o persoană benefică pentru țara aceasta, nu numai pentru Ferdinand. Sunt foarte multe imagini cu Regina Maria în port popular. Iubea portul popular. A insistat să fie imortalizată în portul popular. A fost un model de înaltă conduită. Unirea s-a făcut prin femei, iar Regina Maria a ajuns într-un context nu tocmai plăcut, care a culminat cu prima conflagrație mondială. Regina a jucat un rol important. Ea a fost cea care l-a ajutat pe Ferdinad să intre în război, război care a îndurerat multe femei. Un tribut de sânge uriaș. Regina a mers pe front, în tranșee, se implica să salveze răniții, cot la cot cu peresonalul sanitar. După Marea Unire, Proclamația la Alba Iulia, cu o diplomație pe măsură s-a împlicat în politica externă, cu Georges Clemenceau, Henri Poincaré. Era ca un soi de picătură chinezească. L-a convins pe regele Ferdinand să nu semneze pacea până la realizarea Marii Uniri. A fost și rămâne în imaginea României Mari o figură luminoasă.”
Constantin Marafet: „Mulțumim foarte mult. Anul acesta vom pleca la Balcic în 02 sept. din fața Centrului Cultural Florica Cristoforeanu. Vom sta 03-04 sept. Costul excursiei 400/ pers. Sunt emoționat datorită aurii personalității dlui Crăciun și pentru că nu am avut cărțile să le citesc, sunt ca un elev scos la lecție. Îl avem pe cantautorul Manea Agheană, pe care îl invităm să ne cânte și să ne încânte.”
Manea Agheană: „Sărut mâinile doamnelor, vă salut bărbați! Fiindcă este vorba despre Unire, vom cânta despre Unire.”
Constantin Marafet: EROINELE ROMÂNIEI MARI. DESTINE DIN LINIA ÎNTÂI. M-a impresionat din primele cuvinte. O carte necesară pentru toți românii care nu cred în România. O lucrare monumentală. Nu poți scrie o asemenea carte dacă nu mergi în arhive. Mă miră foarte mult că sunt fotografii de epocă, alb-negru, excepțional scoase. Să-i dăm cuvântul dnei prof. univ. dr. Adina Berciu-Drăghicescu.”
Adina Berciu-Drăghicescu: „Vă mulțumesc pentru invitație și a fost o prezentare cam exagerată. Sunt a doua oară în Râmnicu Sărat. Vă îmbrățișăm! Felicitări Clubului Femina. Cum a apărut ideea de carte? La ideea unei prietene, ideea aceasta a feminității. De la aceste femei de la primul război și la Marea Unire. Nu mai terminam cu rolul femeii la nivel național. Rușii nu au luptat, intraseră în zodia revoluțiilor. În acest context, al rolului femeii, lucrarea începe cu Regina Maria, care a coordonat totul, a avut un curaj nebun, în contextul febrei tifoide. Bucureștiul ocupat. Și-a vândut și bijuteriile ca să dea soldaților de mâncare. 15 aug 1916, la consiliul de coroană în sfârșit s-a făcut ce trebuia să se facă. Regele Ferdinand a fost împins de energia Reginei Maria de a intra în război alături de Antantă. Regina nu a fost prezentă la Alba Iulia, a fost ținută la pat de o gripă. În război, ce scrie regina ce au făcut femeile? ,,Sunteți de cea mai înaltă admirație a mea. Chipurile voastre luminează ca niște candele.” Rezistența în fața focului: – Eroina de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu, Eroina de la Olt, Maria Manciulea, care a trecut prin apa Oltului noaptea și despre care scrie Camil Petrescu în capitolul ,,Întâmplări din apa Oltului” din romanul ,,Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Măriuca cea care transmitea din pom cât vedea. Rezistența din spatele frontului. În satele și orașele ocupate, armatele de ocupație au făcut jaf. Bătuți la Turtucaia, cu Misiunea Militară Franceză condusă de generalul Henri Mathias Berthelot, premierul I. C. Brătianu a respirat ușurat. Alt domeniu: Crucea Roșie. Toate femeile și marile familii au ajutat frontul. Un alt domeniu: Slujitoarele Domnului. Multe monahii din mănăstiri s-au angajat voluntare în serviciile sanitare. În multe mănăstiri au fost organizate spitale și orfelinate. Comunitatea evreilor a făcut donații. Un alt episod: Arte, literatură, presă. Maria Filotti s-a refugiat la Iași unde a organizat un spital. Cam asta este structura.”
Constantin Marafet: „Eu, cu dl prof. Crăciun, ne-am născut în sec. XX, într-o zi de 16. Eu pe 16 mai, d-lui pe 16 iulie. Sunt onorat, că sunt contemporan cu dvs. Salut prezența dlui viceprimar Ștefan Torcărescu. O doamnă din Râmnicu Sărat a scris o carte, teză de doctorat, ,,Femeile din închisoarea din Râmnicu Sărat”, este vorba prof. dr. Camelia Manuela Sava vicepreș. Clubului Femina 2.”
Camelia Manuela Sava: „Bun venit invitaților! Voi vorbi despre femeile Marii Uniri. Îmi este familiar subiectul cu Regina Maria. Femeile din familia Cantacuzino și-au adus contribuția lor. Am fost la Mărășești cu elevii și am văzut imagini cu Ecaterina Teodoroiu. Ne-ați vorbit despre femeile Marii Uniri. Aceste personalități sunt modele pentru noi, cei de astăzi. Mă bucur să vă avem între noi.”
Constantin Marafet: „Să-l rugăm pe dl Agheană să ne mai cânte.”
Manea Agheană: „Vorbind despre Unire, trebuie să existe pace, dezarmare. A cântat și o strofă din ,,Mulți ani trăiască” dlui prof. Victor Crăciun.”
Constantin Marafet: „Profităm că se află aici dl viceprimar Ștefan Torcărescu și îl rugăm să ne spună câteva cuvinte.”
Ștefan Torcărescu: „Bună ziua și bine ați venit! Este mai. În iulie pe 16, veniți să vă cântăm încă odată La mulți ani!. Suntem astăzi temporari și după noi să vină alții să ne asigurăm perenitatea. Dacă oamenii sunt uniți, există și pace. Toate faptele mari au pornit de la simboluri. Mă bucur că dna Lucreția Dediulescu ne-a lansat această provocare. Iată că dna dr. Dediulescu este dedicată muncii pe care o face ca președintă a Clubului Femina. Astăzi la ora 19:00 va fi Noaptea muzeelor. O sâmbătă plină, cu bucurii, o sâmbătă a dialogului spiritual. Vă mulțumesc nespus!
Victor Crăciun: Liga Culturală a pus pe peretele Muzeului Municipal placa memorială, cu prilejul împlinirii a 1900 de ani de la încheierea războaielor daco –romane purtate oștile conduse de Regele Decebal și Împăratul Traian. ”
Ștefan Torcărescu: „Ne bucurăm de aceste evenimente, placa memorială, bustul poetului Grigore Vieru. Vă mulțumesc și ne întâlnim la Muzeul Municipal.”
Constantin Marafet: Vă mulțumesc, dl viceprimar. O să dau cuvântul dnei Popescu.
Alexandra Popescu: „În spatele acestei manifestări se află dna Mușat pe care o felicit. Sunt profesoara Alexandra Popescu, vicepreș. Clubului «emina 2, am predat ștafeta colegei mai tinere, dna prof. dr. Camelia Manuela Sava. Mă înclin, cu respect, în fața dlui acad. Victor Crăciun. Stimate doamne, distins auditoriu, am trăit și trăiesc niște emoții deosebite. M-am născut în zilele de restriște. Părinții mei se duceau pe 10 mai, cu trenul, să asiste la parada militară. O altă sărbătoare, ,,La Moși’m, am crescut cu acest respect pentru familia regală. Tatăl meu a fost preot și a făcut puțină pușcărie, că nu a vrut să fie informator al securității. Este regretabil, în școli nu se învață despre istoria acestor vremuri, despre monarhie. La anul, Clubul Femina 2 sărbătorește 50 de ani de existență. Aduc mulțumiri deosebite familiei Mușat, dnei Mușat, care știu cât a alergat și dnei preș dr. Dediulescu.”
Constantin Marafet: „Am uitat să vă spun, vă iubesc din suflet! Aici se încheie evenimentul de astăzi. Urmează sesiunea de autografe.”
Sâmbătă, 26 mai, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi junele, „veșnic tânăr și ferice” Matincă Costea. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share