Cenaclul Alexandru Sihleanu – 24 Martie 2018


LEGENDELE, ZORII VIEȚII PE TERRA

​Sâmbătă, 24 martie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat cu „Imnul orașului”, muzică și interpretare, invitatul special Manea Agheană și chitara sa, versuri Matincă Costea, încheiat în aplauzele asistenței.
​A urmat, la cafeaua literară, un moment de divertisment, pentru relaxarea spiritelor, susținut de „junele” Matincă Costea, pe un cuplet de Matincă Costea, „Moda”, o scenetă de Sandu Anastasescu, „Pisălogul”, un monolog de Ion Pribeagu, „Cum am făcut milităria”, un cuplet de Constantin Tănase, „Nu te lăsa” și aplauze.
​Tot pentru relaxarea spiritelor și ca de obicei, pentru o zi cât mai plăcută, invitatul special Manea Agheană și chitara sa a intervenit cu melodii de dragoste pentru câteva clipe, creatoare de amintiri plăcute.
​A continuat lectorul de serviciu, Costică Drâstaru, cu legende. Dincolo de profesia pe care a slujit-o cu credință, Costică Drîstaru a considerat, ca o datorie de onoare, evocarea personalităților de seamă ale pompierilor, care s-au născut la Râmnicu Sărat: Pavel Zăgănescu, Neron Lupașcu. Tot el a făcut posibil, ca eroul din Dealul Spirii (13 septembrie 1848), Pavel Zăgănescu, să aibă un bust în orașul natal. Astăzi, ca o dovadă de patriotism, de dragoste pentru locurile natale, nefiind la prima abatere de acest gen, mai nou, vine cu legende de pe meleaguri vrâncene: legenda Focului Viu de la Andreiașu, și legendele haiducilor Bahnea, Bucur și Coroiu. Legendele se împletesc cu istoria și merită toată atenția! Ideea unei cărți cu acest subiect ar fi salutară. Spor la treabă!
​Ex: (Cuvânt de început) „În poveste ființe supranaturale acționează în lumea noastră creând lucruri. Creația se desfășoară într-un trecut al originilor. În poveste totul este posibil, totul se poate întâmpla și totuși poveștile se aseamănă. Se știe că înainte, cu multă vreme, nu existau școli pentru scriere și învățare. Oamenii își asigurau transmiterea culturii de manieră orală, așa cum procedăm cu copiii noștri învățându-i o povestioară sau o poezie, punîndu-i să o repete, învățând-o Așa sau transmis legendele, poveștile, prin viu grai. Așa că, dragă cititorule, când scriu această carte, cu legende, prezint frânturi din copilărie, povestite de străbunicul meu. Sunt frânturi de amintiri ce mi s-au perindat în minte, până am înțeles că trebuie să le scriu. File îngălbenit de patina timpului, legende și povești, (adevăruri istorice) de pe meleguri vrâncene, culese cu amănunte, mai mult sau mai puțin picante. Unele sunt transmise prin viu grai, ceea ce și-au pierdut mult din conținut. Le transcriu, cu scopul vădit de a răscoli sufletele moșilor și strămoșilor noștri, care au trăit aceste legende sau aproape la fel, pentru că legendele se contopesc cu istoria. Își trag sorgintea din aceeași substanță, viața locuitorilor noștri. Aproape în întregime le-am ascultat în copilăria mea. Din păcate, greu se mai găsesc oameni care să le transmită, cu harul de altă dată, cum le transmiteau străbunii noștri. Simion Hârnea, un fiu al comunei Năruja și al Țării Vrancei, fost notar al Tribunalului din comuna respectivă, ne-a lăsat, adunată cu migală, o creație populară locală, strânsă de prin toate colțurile Vrancei. Mă simt onorat să-i mulțumesc pentru că legendele ascultate de mine în copilări, le-am regăsit așternute în pagini de domnia sa. A fost un pasionat culegător de zvonuri pe care le-a lăsat, ca un tezaur, generațiilor ce-i vor urma. (…) Cu ce mi-am amintit, cu ce am cules de la bătrânii satelor, cu ce am citat din Simion Hârnea, am căutat să le redau textual, cât mai concret, pentru a respecta toponimele, arhaismele, regionalismele din partea locului.”
​ Muzica invitatului special Manea Agheană și chitara sa a limpezit impresiile asistenței pe marginea celor audite și cu melodii patriotice.
​„Consider că lectura de azi a suscitat interes, pentru noi cei prezenți. Legendele haiduciei fac parte, fără să greșesc, din istoria țării noastre, cu bune și cu rele. Merită să facă obiectul unei broșuri.” (Matincă Costea)
​„În primul rând, fiindcă eu nu pot veni în fiecare sâmbătă, mi-au lipsit textele dlui Matincă. Despre dl Drîstaru, apreciez munca d-lui de culegător de folclor. Și chiar dacă pare o muncă de mai mică importanță, se va dovedi că eforturile d-lui nu au fost în zadar. Poate generațiile viitoare vor afla și vor continua această muncă. Îl felicit pentru perseverență și îi doresc multă sănătate să mai facă astfel de descoperiri.” (Viorel Dodan)
​„Am audiat, cu deosebit interes, ceea ce a recitat dl Costea Matincă. A făcut cu multă măiestrie, ca întotdeauna, după care a evoluat magistral dl Agheană. Vreau să vă spun, că nu se poate o mai bună trecere de la „Legendele deduleștene” a lui Ionel Bîsceanu, la legendele prezentate de Costică Drîstaru. Omul este foarte modest, asta apreciez enorm. D-lui recunoaște că unele materiale le-a preluat din unele publicații. Asta nu scade cu nimic meritul d-lui. Pare paradoxal, dar îl văd ca un nou Negruzzi care „șterge colbul de pe cronice bătrâne”. Ce face d-lui este o acțiune patriotică și am tot respectul pentru demersul d-lui. Ceea ce spune d-lui, este perfect valabil, pentru că le-am auzit de-a lungul carierei mele de profesor. Este un merit, de-a aduce în realitate rădăcinile noastre. Felicitări!” (Mihail Constantinescu)
​„Consider că felicitările mele pentru dl Matincă Costea sunt meritorii deoarece și astăzi a reușit să ne încânte cu divertismentul prezentat la începutul ședinței. Materialul lecturat de dl Drîstaru, astăzi, așa cum dânsul ne-a explicat, o parte reprezintă niște pagini extrase din cartea lui Simion Hârnea, iar celelalte prezentate, sunt culese de către autor din zona ținutului Vrancei de astăzi. Am fost foarte atentă la conținutul acestor scrieri și am constatat, că în forma structurată de lector, acestea sunt niște articole de revistă sau ziar, care cuprind descrieri ale lui Hârnea, în care a inserat o minunată legendă a „Focului Viu” de la Andreiașu de Sus. Consider că legendele cuprinse în materialul de astăzi sunt niște valori în literatura populară, pe care trebuie să le păstrăm deoarece ele reprezintă geneza unor localități sau a unor obiective turistice. Felicitări!” (Aneta Pioară)
​„Legendele dlui Drîstaru mi-au plăcut, deoarece m-au dus în acea lume de altădată, o lume între fantastic și real, dar în același timp mi-aș fi dorit ca acei haiduci să existe și astăzi pentru a face curățenie în societate. (Dlui Drîstaru) Nu face eforturi în zadar/ Culegi legende, e un dar/ Când ne vorbești despre haiduci,/ Simt că-n codri iar mă duci. Felicitări!” (Nicolae Constantinescu)
​„Dl Matincă, nu se lasă, este un adevărat haiduc al divertismentului în cadrul Cenaclului „Alexandru Sihleanu” care ne împarte din comoara talentului actoricesc săptămână de săptămână devenind și noi puțin mai înstăriți literar-artistic. Dl Smarandache a deschis poarta muzicală a Cenaclului literar-artistic și ne-a introdus în lumea vibrației armonioase, cu muzica retro. Și am audiat deosebit de captivat de legendele dlui Drîstaru, legendarul Cenaclului literar, comparat cu Focul Viu al Râmnicului în domeniul literar-documentar. Este captivantă lectura și îl mai așteptăm la o nouă lectură.” (Adrian Câmpeanu)
​„Mulțumiri pentru artiștii Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, dl Matincă și dl Agheană, pentru momentele artistice susținute cu însuflețire. Despre lectorul de astăzi, cred că trebuie menționat, în mod deosebit, în rândul autorilor ce fac evocări ale personalităților de seamă, legendare din locurile natale. Are un stil clar, concis în care folosește puține mijloace artistice și figuri de stil. Felicitări și să continue activitatea de evocare a personalităților locale!” (Georgeta Iuga)
​Sâmbătă, 31 martie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Matincă Costea. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share