Cenaclul Alexandru Sihleanu – 10 Martie 2018


BUCURIA PRIMĂVERII, CU AMINTIRI DIN COPILĂRIE, MĂRȚIȘOARE ȘI CHIPUL MAMEI

​Sâmbătă, 10 martie, ședința Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, cu „Imnul orașului”, versuri Matincă Costea, muzică și interpretare, invitatul special, Manea Agheană. A continuat, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment, pentru îmblânzirea spiritelor și descrețirea frunților, Matincă Costea, pe un pamflet de Geoge Topîrceanu, „Ripostă”, o scenetă de Tudor Mușatescu, „Zvoniștii”, un cuplet de Ion Pribeagu, „Dai un ban, dar face!” și miniaturi umoristice, culegere Matincă Costea.
A urmat lectorul de serviciu, Aneta Pioară, cu un grupaj de poezii și un material omagial, maestrului stilului paremiologic, Ion Creangă (n. 1 martie 1837, d.31 dec. 1889), „Anii au trecut, dar flacăra amintirilor ne încălzește mereu.” Poeziile prezentate sunt creații pline de sensibilitate și de „sezon”, cântând mama, primăvara, mărțișorul. Ex: (Invocație) – Mamă, cum îi patul tău/ Acolo-n adânc de hău?/ Perina din foi de mure/ Mai miroase a pădure?// Cum te-ntorci, când te mai doare/ Și junghiuri în spinare?/ cine-te aude când ți-e sete/ Și bați cu pumnu-n perete?// Vezi vreun soare-n răsărit/ Sau măcar în asfințit?/ Vezi vreun miel pe vreo câmpie/ Așa cum îți place ție?// Vreo pădure-ai colindat/ De-atunci, de când ai plecat?/ C-au trecut ani de poveste/ Și n-ai trimis nicio veste… (Gândurile frunzei) – Au coborât din templu gândurile/ și-mi macină liniștea/ ce mi-a rămas./ Stau agățată, frunză-ngălbenită/ printre mugurii/ de pe creanga pomului vieții/ care nu mai pot înflori…”
Până la cristalizarea în cuvinte a impresiilor pe marginea celor audiate, muzica invitatului special, Manea Agheană, a limpezit gândurile, cu melodii din repertoriul lui Ștefan Hrușcă și a Mirabelei Dauer, din care se reliefează figura mamei și atuurile primăverii.
„Revista Epigrama, nr. 83 din martie 2018, remarcă evoluția epigramiștilor râmniceni. Poeziile prezentate sunt poezii de sezon, pentru luna martie, dedicate mamei, naturii. În ,,Amintiri din copilărie” Creangă a scris amintirile copilăriei pentru cel puțin o mie de ani, cinci sute înainte și cinci sute după. (Opt martie pentru unii) – Te iubesc de-mi sare smalțul,/ Dar să-mi faci cartofi prăjiți!/ La cățel am să schimb lanțul/ Semn că suntem… logodiți. (Dlui preș. al cititorilor) – Măi Câmpene, măi bădie,/ Ascunde a ta chelie!/ Dacă vrei hangu să-ți țin/ Dăi și tu… cu țuică-vin. ” (Dumitru Hangu)
„Pledoaria dnei Aneta Pioară, în lectura de azi, nu este altceva decât o creionare a personalității scriitorului și marelui povestitor Ion Creangă. Sunt convins că lectura a suscitat interesul cuvenit al celor prezenți la ședința Cenaclului literar-artistic. Nu pot fi ignorate, de asemenea, poeziile autoarei, citite azi. Și un catren: Din al recunoștinței gând curat,/ De ziua ta ți-aduc mămico-n dar/ Și-un cântec drag, în inimă purtat,/ Prinos al dragostei fără hotar.” (Matincă Costea)
„Ziua de 1 martie are pentru noi mai multe semnificații. Ion Creangă dăruit de divinitate poporului român și colegul Grigore Stănescu, scriitor de romane și teatru. În altă ordine de idei, s-a vorbit despre descendenții lui Ion Creangă. Eu aș fi vorbit și despre foștii elevi ai lui Ion Creangă: Emil Racoviță, Jan Bart. Mihail Sadoveanu a învățat pe un abecedar al cărui autor era Ion Creangă. Nu s-a spus, de pildă, că fiul s-a străduit să facă publice ,,Amintirile” tatălui. Vreau să vorbesc despre cele două perle literare, pe care le-am audiat aici. Sunt frumoase, pline de sensibilitate, de gingășie prin forța evocării. Remarc fluența și coerența ideilor și mai ales forța imaginilor. Autoarea nu caută cuvinte mari. O felicit! Remarc interpretarea celor doi Manea Agheană și Matincă Costea care reușesc să ne scoată pentru câteva momente din grijile cotidiene. (Dlui Adrian Câmpeanu) – Că n-ai păr, nu-i tragedie,/ Dar vă spun un adevăr,/ Nu contează o chelie,/ Ci importă ce-ai sub păr.” (Mihail Constantinescu)
„Mulțumesc celor doi colegi de cenaclu care ne oferă destindere și încântare prin momentele de umor și muzică. Aș sugera să avem o prezentare a unei personalități culturale, cum a făcut dna Pioară. Mi-a plăcut poezia ,,Invocație»”, cutremurător monologul, prin întrebările adresate mamei care nu-i mai poate răspunde, prin care autoarea reconstituie universul drag mamei sale. Are o tentă filozofică și una religioasă. Despre ,,Gândurile frunzei”, o explozie de vegetal în care apare simbolic pomul vieții. Poezia se încheie în mod optimist. Timpul se va întoarce și în primăvara lui. Pomul vieții va înflori din nou. Este un ciclu natural firesc și un simbol al continuității vieții. În poezia ,,Mărțișor” este evocată primăvara, farmecul ei, care duce la înflorirea sufletului femeii. Este o poetă talentată. Succes!” (Ecaterina Chifu)
„Ca de fiecare dată ședința cenaclului nostru are trei protagoniști, incluzând muzică și poezie. Referitor la intervenția dlui Matincă, deschide totdeauna o pagină de umor care descrețește frunțile. Lectorul de serviciu, dna Aneta Pioară ne-a prezentat trei poezii emoționante, încărcate de simboluri. Toate trei bine realizate din punct de vedere artistic, într-un limbaj poetic care emoționează. Sunt versuri de factură clasică. ,,Invocație” poezie dedicată mamei este evocată figura mamei de la care în zadar așteaptă un răspuns. Partea a doua, prezentată de lector, ,,Anii au trecut, dar flacăra amintirilor ne încălzește mereu”, este un material dedicat personalității marelui povestitor Ion Creqangă; un material bine documentat, vine cu noutăți despre biografia autorului. Sigur că s-ar putea vorbi mult despre acest scriitor. De pildă, despre scrisorile lui Ion Creangă către Mihai Eminescu. Ceea ce am remarcat la dna Pioară este o adeptă a cercetării personalităților, în speță Ion Creangă. Interesantă prezentarea o felicit. Dl Manea Agheană a venit cu muzică dedicată mamei, femeii în general.” (Floarea Stănescu)
„Sunt fascinat de acest Cenaclu literar-artistic, care săptămânal mă trezește din somn și mă invită la el. Sosit, am avut bucuria, să îl ascult pe maestrul Matincă Costea, cu intervenția deosebit de plăcută și cu prezență captivantă, datorită energiei cu care prezintă recitalul. Am fost, de asemenea, conectat la ceea ce a prezentat dna lector Aneta Pioară care a subliniat importanța mamei, fiind cuvântul deschizător de drumuri în viață. Strâns legat de mamă este copilul, copilăria. Este o temă importantă, copilul reprezintă inteligența umană pură. Toate acestea le găsim la Creangă, care sub forma poveștilor este înglobată o filozofie genială. Mulțumim dlui Agheană care a venit pentru a da Cenaclului „Alexandru Sihleanu” o notă muzicală sensibilă și plăcută.” (Adrian Câmpeanu)
„Încep cu o epigramă (La Cenaclu): O pagină s-a deschis./ La Cenaclu zi de vis,/ Cu muzică și umor/ Să ai la critică spor. Fiindcă dna Pioară ne-a vorbit despre mamă și femeie în general, permite-ți câteva versuri: Astăzi am primit în dar/ Mărțișorul literar./ Despre frunză, despre mamă,/ Ne grăiește azi o doamnă/ Și zicând e primăvară,/ Lector e dna Pioară. Felicitări!” (Nicolae Constantinescu)
„Mulțumesc pentru tematica adecvată, de fiecare dată, expusă la Cenaclul „Sihleanu” de către dl Matincă Costea și dl Manea Agheană. Lectorul de azi m-a surprins plăcut. Tematica poeziilor dnei Pioară dovedește atât sensibilitate, cât și meditație asupra circuitului în natură a vieții. Mi-a plăcut în mod deosebit stilul clar și monologul care dă poeziei despre mamă un caracter de oralitate. Tema acestei poezii este veșnica întrebare a existenței de după moarte. Îi doresc dnei mult succes!” (Georgeta Iuga)
Ultimul cuvânt l-a avut muzica invitatului special Manea Agheană, care a cântat femeia în general, dar și melodii patriotice.
Sâmbătă, 17 martie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi George Anghel. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share