Cenaclul Alexandru Sihleanu – 13 Ianuarie 2018


ISTORIE SAU DESTIN, DRUMURILE NOASTRE NE COMPLETEAZĂ AMINTIRILE

Sâmbătă, 13 ianuarie, o zi în care iarnas-a instalat, nu numai calendaristic, membrii Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, s-au întâlnit la Clubul „Femina 2”, la un eveniment editorial, lansarea cărții „Pe urme de istorie”, ediția a II-a, Ed. Rafet, 2017, autoare dr. Lucreția Dediulescu, cea care, din 2001, conduce, printre altele, Clubul „Femina”. Moderatorul evenimentului, scriitorul și editorul
Constantin Marafet: „Bună ziua și la mulți ani! Mă bucur că sunteți alături de noi, astăzi, la o lansare de carte. Încercăm să așezăm cultura acolo unde îi este locul. Și astăzi, vă iubesc! Am participat la multe lansări de carte în țară, dar acolo nu vin atâția iubitori de lliteratură. Astăzi ați venit, cred eu, pentru că cunoașteți autorul acestei cărți, pentru că sunteți curioși să aflați ce a putut scrie în patru sute de pagini. Este o ediție revizuită la ediția din 2014, la care a mai adăugat două sute de pagini. Este o carte, nu importantă, foarte importantă. Având această carte cu noi, avem descrierea locurilor deosebite din țară. Lucrurile s-au întâmplat cam în același timp, dar autoarea nu se repetă. Este scrisă cu un suflet mare, dar și cu un talent de povestitor. La fiecare început de drum, pe care le-a făcut cu doamnele de la Clubul ,,Femina 2”, club ce a devenit reper pentru comunitatea noastră și nu numai. Vă las plăcerea de a citi această carte. Este impresionant volumul de mănăstiri și locuri de pe teritoriul țării pe care le-au parcurs în siajul cunoașterii. Cred că va apărea și a treia ediție. Mă bucur că avem lângă noi personalități: viceprimarul Ștefan Torcărescu, consilierii Manuela Camelia Sava, Florin Ceparu, Mariana Apostol, managerul Centrului Cultural, Violeta Vîlcu. Din punct de vedere tipografic a ieșit destul de bine. Avem în sală directori, profesori, judecători. O să-l rog pe dl vice Ștefan Torcărescu să ne spună câteva cuvinte.”
Ștefan Torcărescu: „Mă luați prin surprindere. De ieri am demarat o serie de evenimente pentru a sărbători Ziua Națională a Culturii. Sunt aici în calitate oficială, dar și cu sufletul. Ieri, la lansarea dnei Viorica Răduță, persoane din orașul nostru au devenit personajele cărții. La dna dr. Dediulescu nu mă surprinde întreținerea acestui foc al culturii. Sprijinul nostru, al primăriei, este o datorie. Din punct de vedere al conținutului acestei cărți, sunt bucuros din mai multe puncte de vedere. Este vorba de un pelerinaj pe la mai multe locuri frumoase din țară. Am privit-o cu un ochi critic. M-am bucurat că nu insistă pe date istorice și insistă mai mult pe relația interumană. Deși locuri diferite, detaliile trezesc interesul și fac lectura plăcută. Aduce viziunea personală a locurilor pe unde trecem mai des sau mai rar. Este ca într-o rugăciune a apropierii de om, de Dumnezeu. Avem ocazia fericită de a ne întâlni cu autorii. Sunt deosebit de bucuros că suntem împreună la momentele pline de căldură sufletească. Vă mulțumesc și îi mulțumesc doamnei doctor pentru ceea ce ne oferă.”
Constantin Marfet: „Mulțumesc dlui viceprimar. Dintr-un oraș închis, până mai ieri, am reușit să rupem limesul județului, împreună cu dna manager Violeta Vîlcu, să ne facem cunoscuți. Prin 1980 am luat cu mine la București, la cenaclurile literare, câțiva prieteni. Am obținut vorbe frumoase. Fără Violeta Vîlcu nu am fi reușit.”
Violeta Vîlcu: „Dacă nu ar fi existat oameni ca dl viceprimar, azi primar, dacă nu ar fi existat oameni talentați, nu am fi ajuns aici. A furat startul zilei de 15 ianuarie, Ziua Națională a Culturii. Despre evenimentul de astăzi, ca și copilul meu la care am lucrat, mă sensibilizează pentru că reprezintă una dintre activitățile instituției nostre la Râmnicu Sărat, orașul acesta închis, deschis în ultimii nouă – zece ani. Am scris despre dna dr. Dediulescu, care a avut un curaj deosebit să scrie de locuri și evenimente, pe care trebuie să le cunoști, din punct de vedere istoric și adevărul îți cere și curaj. Are un talent special să cuprindă în patru sute de pagini patruzeci și opt de ani de axistență, ca o sărbătoare a activității acestui club. Această carte este un ghid, un documentar, cu detalii, pe care nu le găsești în alte cărți, pe lângă adevărul istoric. O felicit pentru efort.”
Constantin Marafet: „Ar fi interesant dacă am avea o carte despre Tribunalul Râmnicu Sărat.”
Mioara Done: „Emoțiile se joacă cu mine în nostalgie. Cu dna Dediulescu ne cunoaștem de la codițe ca liceene și m-am simțit mai mult femeie. Este interesant să asculți de la omul cunoscut din adolescență, să ajungi să fii doctor, și mai ales să scrii, să fii de o structură deosebită. Această mare doamnă, dna dr. Lucreția Dediulescu este continuatoarea dnei Nicolau, cu plecăciune, doamnă dragă! Suntem mândri de oameni ca tine!”
Constantin Marafet: „Pe străzile orașului nostru se plimbă, de la școală spre casă, poeta și criticul literar Camelia Sava.”
Manuela Camelia Sava: „Mă onorează cuvintele frumoase. O carte minunată ne unește pe toți prin carte dnei dr. Lucreția Dediulescu. Sunt cea mai tânără membră a Clubului ,,Femina” condus cu o mână fermă de autoarea de astăzi. Femeile au reușit să ducă imaginea Râmnicului, să despartă grâul de neghină. Clubul este ambasadorul Râmnicului Sărat. Îl felicit pe dl Marafet pentru această carte. Este o istorie a orașului. Autoarea este un om de o factură aparte. Vă mulțumesc pentru că existați.”
Constantin Marafet: „Întotdeauna, la ora 12:00, un trubadur va încerca să ne încânte.”
Manea Agheană: „Vă spun, bună ziua la bărbați și sărut mâna la femei! Mă bucur că pot cânta în fața elitei culturale a Râmnicului Sărat. Valeriu Sterian versuri, Valeriu Sterian muzica. Am simțit, dna doctor este un mare spirit patriotic și voi face un colaj de cântece patriotice.”
Constantin Marafet: „Am o dragoste nețărmurită pentru dna Alexandra Popescu.”
Alexandra Popescu: „Noi ne pregătim să întâmpinăm Ziua Națională a Culturii. Acestă carte a izvorât din sufletul dnei Dediulescu, ca o promisiune și iată că în spatele doctorului, scriitoarea, talentul d-ei a scris o carte document. Itinerariile au fost tematice: martirii neamului, mănăstirile, să ajungem și pe urmele lui Antim Ivireanu, și iată, că așa, ne-am făcut cultura istorică, sacră. Dna doctor este o perfecționistă în alegerea itinerariilor, s-a folosit de ghidul turistic al mănăstirilor. Pentru noi, dnele de la Clubul ,,Femina”, nu pot să spun unde a fost mai înălțător. Vreau să aduc mulțumiri dnei autoare, conducătoare cu mână de fier. Vă urez la mulți ani, cu sănătate.”
Constantin Marafet: „Cărțile le realizez în funcție și de bani. Ați văzut și o ciorbă, cu cât pui mai multe, iese mai gustoasă. Dragoste și respect dnei Stănescu.”
Floarea Stănescu: „Ca să continui în același mod, al dnei Popescu, să pornesc de la aspectul hibernal al vremii către ziua nașterii poetului Mihai Eminescu. Ieri s-a lansat o carte, ,,Orașul închis”, a cărei autoare, Viorica Răduță, am cunoscut-o prin ’65-’66. Astăzi, lansăm o carte a unei scriitoare, dna Lucreția Dediulescu, o continuare a celei din 2014, o carte singulară și originală. Importantă este și prin titlu, ,,Pe urme de istorie”, și mai este importantă, și prin momentul când este lansată, moment ce marchează Ziua Națională a Culturii și anul centenarului Marii Uniri. Este o carte care sugereaă culoarea naturii în renaștere. Ea continuă date istorice culese din documente. Dna dr. este un om de o sensibilitate extraordinară și prin profesie, dar i se descoperă și alte talente: scriitor și pictor. O felicit din tot sufletul.”
Constantin Marafet: „Tot despre dragposte o să vorbim în continuare.”
Nina Beldie: „Eram cu gândul la zăpadă. Fiecare iarnă o simt ca o binecuvântare pentru sufletul meu. Ieri am plecat de la lansarea dnei Răduță, cu bucuria că am asistat la o altă lumină, cu sufletul, totuși, întristat de copertă, orașul vechi, care seamănă cu o stradă din Bârlad. M-a întristat unda de durere pe care o cuprinde cartea, un oraș închis în inimile noastre. Am cunoscut-o bine pe dna doctor Nicolau și pe dna Dediulescu, și m-am gândit câte lucruri frumoase face doctorul din cuvinte și din culoare.”
Constantin Marafet: „Pentru că s-a făcut referire la Strada Mare, Strada Mare a fost făcută de negustorii evrei, cu balcoane din fier forjat, proprietatea lor. Săptămâna viitoare, la aceeași oră, vă invit la un roman de excepție, a unui autor de excepție, Ștefan Mitroi. O s-o rog pe dna Bahna să spună douăzeci și trei de cuvinte despre Ștefan Mitroi.”
Mioara Bahna: „Cer permisiunea! Vă felicit pentru carte doamna doctor și fiindcă este dl viceprimar, pe care îl admir, vorba dnei Popescu, de când era profesor, să sprijine și înființarea altor cluburi. Ștefan Mitroi este unul dintre cei mai mari scriitori contemporani.”
Constantin Marafet: „Pentru că a venit vorba de tineri, să ne cânte tinerii – Eduard Macovei.”
Eduard Macovei: „O baladă populară – Cântă cucu.”
Constantin Marafet: „Vorbim de dragoste și respect, pentru că dacă nu este dragoste și respect, nu putem face nimic. Să-l ascultăm pe dl prof Liviu Nicolae, dar tot douăzeci și trei de cuvinte, dacă se poate.”
Liviu Nicolae: „Este prezent, aici, un public stilat și foarte exigent. Aprecieri subiective mi-am intitulat această intrevenție cu bunăvoința dvs. Spuneam, nu cu mult timp în urmă, că lansarea unei cărți în spațiul public reprezintă un prilej de sărbătoare pentru autorul ei, dar și pentru cititori, deoarece ne umple sufletul de plăceri rare, cum spunea cu dreptate Mihail Sadoveanu. Titlul cărții dnei Lucreția Dediulescu – ,,Pe urme de istorie” este cât se poate de sugestiv, completat și adăugat în ediția a II-a, după ediția princeps din luna august 2017, este sugestiv, dar și incitant, deoarece invită pe cititorul curios și avid de noi cunoștințe să-și îmbogățească zestrea spirituală – dacă n-a avut șansa și posibilitatea să parcurgă drumul autoarei, o poate face cu ochii minții citindu-i cu nesaț cartea. Aceasta reprezintă sub forma unui periplu prin zone necunoscute de noi, un adevărat memorial de călătorie, autoarea a simțit imperios necesar, nevoia de a mai adăuga ceva fapte și întâmplări inedite la prima ediție, dând astfel aspectul de rotund operei sale, prin o serie de situații trăite personal de-a lungul călătoriei, toate impregnate cu seve de factură istorică și literară. Dacă tema abordată reprezintă un aspect esențial de viață cunoscut, – călătoria – ideea operei este plăcerea și dorința evidentă a autoarei de a ne face părtași și pe noi la bucuria sa. Suportul cărții este determinat de un limbaj adecvat, dublat de un stil personal clar și precis, rezultat tocmai din calitățile sale particulare: naturalețea, armonia și finețea – toate la un loc demonstrează maturitatea artistică a scriitoarei. De altfel, domnia sa străbate, în istoria literaturii române, drumul parcurs de alți antemergători: Dinicu Golescu, ,,Însemnare a călătoriei mele la 1824, 1825, 1826”, Calistrat Hogaș, ,,Pe drumuri de munte”. Ca un tot unitar, cartea lansată astăzi de dna dr. Lucreția Dediulescu ne invită pe toți la o lectură plăcută și reverie. Vă mulțumesc pentru atenție!”
Constantin Marafet: „Un epigramist și fost primar – Dumitru Hangu.”
Dumitru Hangu: „(Învățăturile unei doamne către bărbat) O să ai destulă minte,/ I-a deschis nevasta capu’/ Doar în cinci, șase cuvinte,/ Numai când îl vezi pe dracu!; Marinar nu vreau, îmi scapă,/ Totdeauna om la apă./ La nevastă mă înclin,/ Are-ntruna om la vin. (Generația unui centenar) Foarte greu, destul de rar/ Cei ce prind un centenar,/Mult noroc, ceva iubire/ Centenar… marea unire.”
Lucreția Dediulescu: „Cum, dragă, te-apucași de scris?!/ Te felicit, ai prins momentul,/ Că bine-a zis ăl care-a zis:/ Cu vârsta vine și talentul!” (Liana Neagu, din Atologia epigramei românești, 1985, ediție îngrijită de Giuseppe Navarra)
Constantin Marafet: „Pe vremuri, orașul Râmnicu Sărat a fost considerat orașul epigramiștilor. Ne întâlnim la serbarea de cincizeci de ani. Rugăm autoarea și sărbătoritade azi pentru cuvânt.”
Lucreția Dediulescu: „Vă mulțumesc celor care v-ați rupt din timpul dvs. și sunteți prezenți astăzi. Adun materialul de douăzeci de ani. Cartea nu ar fi apărut dacă nu ar fi fost o persoană dragă, dna Violeta Vîlcu. Prima ediție a acestei cărți a apărut în 2014. Ne întâlnim sub protecția cărților pentru că alungă tristeți. Mioara Bahna, la prima ediție, a considerat că trebuie să mai adaug, se citește ușor. Nu știu câți dintre dvs. ați fost la Mănăstirea Voievodală Probota? Am mers la Liveni, am mers la Tescani, la Sinaia. Veți găsi în carte, la Castelul din Miclăușeni, povestea tristă, la Dragosloveni veți găsi masa lui Caragiale, Decalogul tăcerii a maicii Casiana. Am mers, am mers… pe unde n-am fost, dar ne-am întors să celebrăm, ca o sărbătoare, lansarea acestei cărți. La anul, la cincizeci de ani, de atestare, nu cred, dar peste doi ani o să fac o surpriză. În încheiere o să citesc cuvântul Arhiepiscopului Buzăului și Vrancei, Ciprian Câmpineanu: ,,În condițiile în care, astăzi, limba română, istoria, cultura și spiritualitatea ortodoxă, dar, mai ales valorile creștine perene sunt relativizate, distorsionate și chiar defăimate, în spațiul public din România postdecembristă, cugetarea la jertfele eroilor credinței și ai neamului românesc, pentru înfăptuirea unirii tuturor românilor în hotarele istorice ale României Mari, constituie o datorie morală a oricărui român creștin ortodox. (…)”
Constantin Marafet: „Urmează o sesiune de autografe, la cafeaua literară.”
Sâmbătă, 20 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”, va avea loc lansarea cărții ,,Atunci când era mereu duminică”, autor Ștefan Mitroi. Vă așteptăm, cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share