Căruța cu virgule – Praf și pulbere


A mai dispărut încă un simbol industrial al oraşului nostru: ,,Confecţia”. După ce că ,,Ţigaretele” s-au stins, ,,Frânele” abia mai ţin, iar ,,Armata”s-a retras cu torţe din oraş, a venit şi rândul repectivei fabrici. Se vede treaba că la Râmnic doar ,,Turnătoria” mai merge…
Şi printr-o nefericită legătură (oare?), această dispariţie se leagă de numele noului ministru al Tineretului şi Sportului, Plăcinta de Focşani. Prin numirea ei în această funcţie, s-a dovedit că ministerul Tineretului şi Sportului îşi merită pe deplin numele. E o permanentă mişcare şi o permanentă tinereţe pe-acolo. Se practică sporturile de ,,scenă”, dar pentru că nu a făcut suficientă ,,încălzire”, Ridzi s-a accidentat şi s-a lovit cu capul de o pârdalnică de scenă supraevaluată şi cumpărată de două ori… După ce s-a scuturat de praf, a vrut să pară că e OK, dar ,,medicii” din Parlament au zis că e mai bine să iasă pe margine şi să i se facă nişte ,,investigaţii” mai amănunţite. Aşa… preventiv. Până se va lămuri cât de gravă e lovitura, în teren a intrat repede Plăcinta de Focşani. Spre deosebire de Ridzi, Plăcintă a avut grijă să-şi facă dinainte încălzirea. A făcut ,,sprinturi” electorale şi a aruncat cu ,,greutăţi” de milioane de euro. Datorită eforturilor sale, partidul portocaliu a acumulat puncte bune în ,,clasamentul general”, aşa că a găsit de cuviinţă că ea merită să fie câştigătoarea ,,loteriei vizelor” pentru tineret şi sport. Se dovedeşte încă o dată care este principiul după care se fac numirile în funcţii publice în Guvern, oricare ar fi el: acela al recunoştinţei pentru sponsorizările generoase din campanie şi nu cel al competenţei demonstrate într-un anumit domeniu. Cât despre doamna Plăcintă, noi râmnicenii nu avem cuvinte prea academice despre ea, pentru că după ce ne-a luat şi ultimul simbol industrial al oraşului, Confecţia şi a mutat-o în Focşaniul natal, acum o vedem ştearsă cu totul din peisajul oraşului, prin dărâmare. Este adevărat că nu dumneaei a dărâmat respectiva construcţie. Doar a golit-o de conţinut puţin mai înainte, contribuind indirect la dispariţia definitivă a acelei clădiri şi a tot ce a însemnat ea. În locul ei va răsări un alt gen de construcţie, simbolul capitalismului modern şi sălbatic. Şi după ce necazurile pricinuite de praful gros inhalat de vecinii din zonă vor fi date uitării, nostalgicii vremurilor trecute, foşti şi actuali angajaţi vordeplânge soarta acelei fabrici. Vor clătina cu tristeţe din cap amintindu-şi de vremurile ei de glorie, glorie de care chiar s-a ales praful, la propriu. Optimiştii vor spune că aceste mişcări generatoare de schimbări sunt parte din sloganul care spune că ,,punem oraşul în mişcare”. Pesimiştii nu vor însă de aceeaşi părere şi se vor gândi la dedesubturile oculte ale acestei afaceriŞi unii şi alţii vor aştepta apariţia noii construcţii pentru a vedea dacă ceea ce se va construi în loc va creea locuri de muncă în oraşul nostru.
Nu ştiu dacă blestemele foştilor angajaţi ai fabricii, obligaţi să facă acum naveta la Focşani, au ajuns-o pe doamna Plăcintă. Cert e că, dacă acestea au existat, atunci nu şi-au făcut efectul. Ce vremuri, dom’le! Îi ,,urezi” cuiva să-i moară, să-i coacă, să n-aibă parte, să-i facă, să-i dreagă…şi uite cu ce te-alegi! Ăla/aia ajunge ministru. Nu!…E clar! Nici blestemele astea nu mai sunt ce-au fost odată!…Sau poate tocmai noua funcţie să fie parte dintr-o astfel de lucrare necurată care-i va aduce pedeapsa pentru faptele sale?…Va avea şi Plăcintă soarta lui Ridzi până la urmă? Se va alege oare praful şi pulberea de cariera ei politică? Vom vedea!…

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share