Cenaclul Alexandru Sihleanu – Decembrie 2017


AMINTIRILE NE URMĂRESC SINGURĂTĂŢILE

Sâmbătă, 9 decembrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat cu un moment de reculegere pentru cel care a fost Radu Cârneci, poet, eseist, jurnalist, editor, traducător, considerat unul dintre cei mai profunzi scriitori de poezie de dragoste românească, s-a remarcat în peisajul literar românesc ca un deosebit sonetist. Criticul literar Radu Enescu subliniază: „Poezia lui Radu Carneci a restaurat dragostea la rangul de superioară instanţă si de principiu cosmic. Amestec rafinat de sensibilitate si inteligenţă artistică, de virtuozitate de orfevru şi de inspiraţie tumultuoasă, precum şi de încredere ilimitată în puterea Cuvântului, această operă va dăinui”. (n. 14. 02. 1928 Valea lui Lal, com. Pardoşi, jud. Buzău – d. 8.12. 2017 Bucureşti). Dumnezeu să-l odihnească!
A urmat Matincă Costea, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment, pentru relaxarea spiritelor, pe un cuplet de Matincă Costea, „Până când?”, un monolog de Mircea Crişan „La un telefon public”, „La braţ cu voia bună”, prolog, la spectacolul omonim, al Casei de Cultură, de Matincă Costea şi… aplauze.
A continuat invitatul special, Manea Agheană şi chitara sa, cu o muzică de sezon, relaxantă, ambientală.
A continuat lectorul de serviciu, Matincă Costea, soldatul fruntaş al Cenaclului, cu proză scurtă şi eseu. Matincă Costea s-a „cununat” pentru totdeauna cu umorul şi cu scena. Este creator de texte umoristice, proză scurtă, mini-eseuri, poezie, epigrame. În textele umoristice se dovedeşte un om onest, patriot, păstrător al valorilor tradiţionale, care apreciază arta şi detestă kitschul. Astăzi, memoria afectivă, prin ochii copilului, ne oferă scene din viaţa locuitorilor din câmpia ialomiţeană din timpul ultimei conflagraţii mondiale şi după, ca o datorie morală faţă de locurile şi oamenii copilăriei sale şi ca diversitate mini-eseuri. Lucrările prezentate dovedesc un stil cursiv, fluent. Ex: (Contemplare) ,,Privesc extaziat bolta înstelată, presărată cu rubine strălucitoare şi meditez adânc asupra veşniciei, dar şi al spectrului solar asfinţit, binecuvântând în gând steaua existenţei noastre pământene. Visez cu ochii deschişi la ceea ce ar putea fi dincolo de imaginaţia noastră limitată. (…) Dependenţa noastră faţă de Univers este incontestabilă, iar fiinţa umană este incapabilă să înţeleagă rostul ei pe această planetă încărcată de păcatele noastre. (…) Străpung cu privirea înalta cupolă a nopţii ce mă copleşeşte şi privind obscuritatea ador, cu admiraţie, strălucirea stelelor, ascultând umil şi visător simfonia tăcerii.”
Invitatul special, Manea Agheană şi chitara sa, şi-a făcut încă o dată, cu prisosinţă, datoria.
„Dl Matincă este un om deosebit, plin de umor, de o vervă extraordinară. Umorul D-sale este aproape de neegalat. Cu o memorie de elefant recită pamflete, cuplete, gata în orice moment să te uimească. Pentru D-sa mult respect şi consideraţie. Îi urez sănătate şi un sincer „La mulţi ani”, cu ocazia sărbătorilor ce se apropie. ,,Râmnicul iubit de tine,/ Cu-al tău imn s-a lăudat./ Vei rămâne-n cartea lui,/ Cu-amintiri de neuitat.” Pentru dl Agheană felicitări pentru atmosfera deosebit de plăcută pe care o creează.” (Mioara Zaharia)
„Vă prezint, de bună seamă, un catren şi-o epigramă. (Dlui Matincă Costea) – Constatăm toţi cu uimire/ La Matincă, azi citire,/ De aceea, eu vă spun, / Bun ar fi… de Moş Crăciun; Până când, mai ţineţi minte,/ Mult alesele cuvinte?/ Monolog sau proză scurtă/ Fericind pe cei ce-ascultă! (Lui Manea Agheană, jurământul unor bărbaţi către soţii) – Viperă, cu două limbi,/ Astăzi juri, mâine te schimbi,/ Mâine juri pentru-a schimba/ O soție cu… alta.” (Dumitru Hangu)
„Aş vrea să aduc mulţumiri dlui Matincă pentru rememorarea unor nume dintre râmnicenii noştri care au lăsat o dâră de lumină în urma trecerii pe pământ. Mă refer mai mult la dl Eusebiu Simionovici, dir. Casei de Cultură, care a fost în grupul de iniţiativă când s-a înfiinţat Clubul ,,Femina” în 1969. Îi urez dlui Matincă multă sănătate, voie bună şi o minte ca şi până acum. Vreau să urez sănătate şi la mulţi ani colegilor din Cenaclul şi le doresc la toţi o dragoste frumoasă, aşa cum este a familiei Agheană.” (Valeria Popa)
„Astăzi am avut fericita ocazie de al asculta pe dl Matincă în două ipostaze ale D-sale: aceea de autor, atât la divertisment, cât şi ca lector situat între două coordonate, din care una meditativă, melancolică şi mă gândeam la versul eminescian ,,totul este trist în lume”. Audiind prozele despre război ale dlui Matincă, unde reuşeşte să redea atmosfera acestor tragice evenimente şi unde mânuieşte cu pricepere procedee care îi conferă scrierii expresivitate, cursivitate, fluenţă. Apreciez limba folosită, mijloacele de expresie, vocabular, pe care le stăpâneşte deplin şi acest lucru l-am văzut la acele mini-eseuri, unde vine cu sintagme unice, cu expresii care frapează, redându-ne parcă speranţa. Că suntem ochi şi urechi/ Fiind cunoştinţe vechi,/ Cum să nu rămâi atent/ Când Matincă e prezent.// Cu el călător să fii/ Permanent prin galaxii./ Poate că v-aţi întrebat/ De ce-i Vlahuţă mirat?/ Este impresionat fiindcă/ L-ascultă pe nea Matincă. Apreciez toată evoluţia de astăzi a dlui. Se dovedeşte un creator, dar şi un recitator talentat. Apreciez şi evoluţia dlui Manea care ne delectează la fiecare şedinţă, cu arta d-lui, făcând şedinţa mai frumoasă.” (Mihai Constantinescu)
„Dl Matincă Costea este un simbol cultural al Râmnicului nostru. Este precum Turnul Eifel al Parisului sau precum Kremlinul Moscovei. Mă gândeam iniţial să-l compar cu Octavian Moşescu. Din prea mult respect râmnicenii l-au supranumit Moş Enciclopedie. Profesorul Moşescu era o uriaşă personalitate. Despre dl M. C. ştim toţi că nu e moş; este mereu tânăr! (Şi am aflat că va trăi, aşa tânăr, peste una sută ani.) D-sa anunţa la staţia de radioamplificare ,,Aici radio Râmnicu Sărat”, iar vocea sa, scăpată din difuzoare, umplea vesel văzduhul. Maestrul M. C. a colindat România, cu formaţiuni artistice ale Casei de Cultură râmnicene. Publicul spectator din Tecuci, din rândurile căruia făceam şi eu parte, îşi aminteşte de un artist amator, cu mult har, care era şi un îndrăgit prezentator şi care făcea totdeauna risipă de bună dispoziţie. Dnele îl sorbeau cu privirea, dar şi colegii mei, militarii, aplaudau îndelung un bărbat cu puţini muşchi, dar cu talent mult. Am în vedere plaja vastă a activităţii interpretative şi longevitatea sa artistică. Acest mare domn s-a implicat în cam toate genurile artistice şi a reuşit cu brio. Am să mă interesez dacă a activat şi la balet (la echipele de dansuri). Este cofondator, împreună cu Pompiliu Dimitriu, al teatrului de păpuşi şi mânuitor de păpuşi. A înfiinţat în municipiu 13 brigăzi artistice, pe care le îndruma şi cărora le scria textele. Din informaţie sigură cunosc că maestrul M. C. este iniţiatorul Festivalului de Muzică Uşoară Cântecul Oraşului împreună cu Eusebiu Simionovici. Dl M. C. era şi prezentatorul Festivalului şi a compus textul imnului acestui Festival. Numele d-lui, Cu O STEA, mă convinge că va străluci încă mult la Cenaclu. Acest om-legendă merită toată atenţia noastră. Dar, merită şi atenţia autorităţilor locale. Dumnezeu să vă ajute în toate, maestre-anonim M. C.!” (Mihai Doina)
„Astăzi, ambele momente ale maestrului Matincă Mi-au plăcut foarte mult, chiar dacă a fost o paralelă între tragedie şi comedie. Chiar dacă este decembrie şi afară nu ninge, dl Agheană ne încântă inimile cu chitara sa. Cu Matincă şi Agheană/ Este cald chiar dacă-i iarnă./ Muzica, dar şi umorul / Încântă auditorul. Felicitări! Chiar mi-aş dori o carte a dlui Matincă despre atmosfera din culisele spectacolelor Casei de Cultură” (Nicolae Constantinescu)
„Matincă Costea rămâne, fără îndoială, emblema umorului râmnicean însă acesta se remarcă în mod cu totul deosebit şi prin scriitura sa: proză, memorialistică, poezie, cuplet, epigramă, eseu. Felicitări pentru ceea ce face, mulţumiri pentru ceea ce oferă, mult spor şi sănătate.” (Laurenţiu Selegian)
„Aş vrea să subliniez faptul că dl Matincă este un veritabil sportiv, care realizează nişte eseuri extraordinare şi echipa de rugby a României ar fi mândră să-l aibă în lotul naţiomal. Dl Matincă este şi un scriitor cu un spirit de analiză pătrunzător, mişcând spiritul cititorilor şi consider că Uniunea Cititorilor ar trebui să-i acorde un premiu consistent, cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Nu în ultimul rând, poate chiar în primul rând, dl sculptor Mihai Doina să-şi dea jos sculele din pod şi să realizeze un bust al maestrului Matincă la momentul oportun. Maestrul Matincă să fie sănătos, să ne mai încânte, să facă sala plină la Cenaclu La anul şi la mulţi ani!” (Adrian Câmpeanu, preş. UCRS)
„Pe dl Matincă Costea mi l-am făcut prieten cu 47 de ani în urmă, d-lui m-a făcut prieten cu vreo 30 şi ceva de ani. Despre dl Matincă, nici în perioada înainte de ’89 şi după, nu cred că l-a vorbit cineva de rău. Dl Matincă este personalitatea locală care promovează cultura, cu mult patriotism, mai mult decât unul care este plătit. Din păcate nu este apreciat la justa valoare de către cei care susţin cultura.” (Costică Drîstaru)
„Un gând pios pentru scriitorul Radu Cârneci care a plecat la ceruri, la o vârstă onorabilă, născut în satul Valea Lui Lal, satul aşezat pe cursul superior al râului Câlnău, mare poet, sonetist, renumit traducător. Să-i fie drumul lin spre veşnicie! Odihnească-se în pace! Despre lectorul de astăzi, pot să spun că este sămânţa care a răsărit în câmpia ialomiţeană, a plutit pe valurile vieţii şi s-a oprit într-o zonă fertilă. Este grăuntele de lumină care a încolţit, s-a dezvoltat şi a înflorit frumos şi fructuos în cultura râmniceană. Este autor şi interpret de cuplete umoristice, monologuri care au înveselit săli de spectatori, în oraş şi în deplasari; autor de epigrame, de poezie, şi interpret al altor cuplete umoristice scrise de alţi autori. Astăzi a prezentat proză scurtă, în care narează, într-un mod plăcut, situaţii, întâmplări din vremea războiului, sub forma unor mini-eseuri, cărora le dă o formă literară. Vocabularul este adecvat personajului în gura căruia pune expresia. Vocabularul este expresiv, curgător, uşor de receptat, cu multe epitete. Ex: ,,viaţa dulce şi amară din Câmpia Bărăganului”, cu care se încheie primul capitol. Inversiuni poetice: ,,desfătarea supremului decor”. Am remarcat o foarte frumoasă încheiere a ultimului capitol intitulat Contemplare: ,,Străpung cu privirea înalta cupolă a nopţii ce mă copleşeşte…” Îi urez dlui Matincă la mulţi ani şi tuturor la mulţi ani!” (Floarea Stănescu)
„Este vorba de doza de subiectivism, mai mult sau mai puţin, care s-a simţit la cei care au vorbit despre dl Matincă. La eseuri s-a întrecut pe sine. Am concluzionat: vă iubim dle Matincă!.” (Genovel Frăţilă)
„Am audiat, astăzi, în şedinţa Cenaclului literar-artistic ,,Alexandru Sihleanu” patru creaţii de proză scurtă în care autorul ne descrie şi ne prezintă momente din viaţa unei familii din Câmpia Română, la un moment dat, în timpul celui de al doilea război mondial şi după. Ne prezintă, cu tact şi pricepere, aspecte ale vieţii acestor oameni, printre care este personajul principal Marian Caranfil. Aceste patru capitole pot fi inserate într-o amplă lucrare, care poate fi o frescă a societății din Câmpia Română, din acea perioadă. Scrierea cuprinde procedee artistice care denotă talentul artistic al autorului. Felicitări și pentru umor, dar și dlui Agheană pentru muzică” (Aneta Pioară)
Ultimul cuvânt l-a avut muzica invitatului special, Manea Agheană şi chitara sa.
Sâmbătă, 16 decembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu va fi Laurenţiu Selegian. Vă aşteptăm, cu umor, cu muzică şi… cu drag!

Distribuie:
Share

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Share